„S-a considerat că participarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în CSAT, în calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta în fapt acelaşi argument constituţional — a participării unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecătorească) în actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executivă) — ca manifestare a echilibrului puterilor în stat şi fără a încălca principiul separaţiei suple a puterilor”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.
În opinia Parchetului General, motivul unei asemenea participări este legitim, necesar şi proporţional cu scopul existenţei de facto a CSAT.
Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, despre numirea procurorului general: „Trebuie să fie Albă ca Zăpada”
„S-a apreciat, totodată, că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentantul de drept al Ministerului Public în raporturile cu celelalte instituţii ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atât proiectiv, cât şi operativ, în arhitectura de apărare şi securitate naţională a României”, se mai arată în comunicat.