‘Această evaluare arată că România a făcut progrese în multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul instituţiilor cheie judiciare şi de integritate a rămas pozitiv. Necesarele şi mult aşteptatele schimbări legislative au rămas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei ajută la abordarea problemelor manageriale’, se menţionează în document.
În proiectul de raport se remarcă faptul că România a beneficiat de ‘o atmosferă politică mai calmă’, începând din primăvara anului 2013.
‘Totuşi, rămân îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei şi sunt multe exemple de rezistenţă la măsuri de integritate şi anticorupţie, la nivel politic şi administrativ. Grăbitul şi netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a stârnit o îngrijorare larg răspândită ca o provocare fundamentală a regimului juridic în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii’, se mai precizează în proiect, făcându-se totodată referire şi la faptul că CCR a declarat neconstituţionale schimbările ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.
‘Importanta măsură a numirilor cheie arată o imagine mixtă, cu unele proceduri care se desfăşoară în mod deschis, transparent şi bazat pe merite, în timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferenţe politice. Această imagine are consecinţe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi văzut ca unul durabil. Capacitatea de rezistenţă a instituţiilor cheie anticorupţie în faţa unor presiuni susţinute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societăţii româneşti. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a servit ca un memento că nu există un consens cu privire la urmărirea obiectivelor MCV’, se mai arată în raport.
De asemenea, se vorbeşte în raport şi despre îndoieli cu privire la profunzimea angajamentului în combaterea corupţiei şi promovarea unui sistem judiciar independent.