Autorităţile din Oradea susţin că, mai ales în condiţii de vânt mai puternic, cutia medicală testată în cursul săptămânii nu este cea mai potrivită şi se caută una cu o formă ”mai aerodinamică”.
Potrivit unui comunicat al Primăriei, distanţa de aproape opt kilometri între Spitalul Judeţean şi Spitalul Municipal a fost parcursă în acest zbor de testare în circa 8 minute. Aparatul de zbor a decolat de pe heliportul unităţii spitaliceşti din str. Gh. Doja şi a aterizat pe clădirea de pe str. Corneliu Coposu.
Demonstraţia live a avut loc în cadrul unui proiect-pilot unic în România, „Drone medicale”, desfăşurat în Oradea. Traseul a fost aprobat în prealabil de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Modelul de dronă folosit este X 11, un aparat care poate decola cu o greutate totală de 11 kg şi cu o încărcătură tehnică de 3 kg. Ea are mai multe motoare, este concepută pentru distanţe scurte în zone urbane şi zboară cu o viteză de 40 km/h. Drona folosită în cadrul acestor demonstraţii este doar una de testare, deoarece în funcţie de necesităţile proiectului se va alege modelul cel mai potrivit ca viteză, capacitate de transport, plus alte detalii tehnice.
Un astfel de model de dronă costă aproximativ 60.000 de euro.
Rory Houston, fost pilot militar de F-18 şi drone militare, cu experienţă inclusiv în teatrele de operaţiuni din Afganistan, care este şi cofondatorul şi directorul general al companiei australiene Skyy Network, partenerul logistic care se ocupă de acest proiect-pilot, a vorbit despre provocările din timpul testărilor.
„Am făcut mai multe zboruri pe perioada acestei săptămâni pentru a testa drona. Săptămâna s-a încheiat cu succes, deşi ne-am confruntat cu multe provocări, vremea ne-a pus câteva impedimente, dar totodată ne-a ajutat să ne dăm seama ce trebuie îmbunătăţit. Una dintre provocări a fost vântul, am avut parte de rafale zilele acestea, totuşi, drona a fost construită astfel încât să zboară în ciuda vântului puternic. Are o paraşută, precum şi zone prestabilite în care poate să aterizeze autonom în caz de urgenţă, dacă consideră că nu mai poate să-şi continue zborul”, a explicat Houston.
Prin acest proiect, beneficiarii – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea (cu toate locaţiile sale) şi municipiul Oradea – urmăresc să eficientizeze costurile în ceea ce priveşte serviciile medicale oferite, dar şi să dezvolte un sistem de transport sustenabil în spaţii urbane aglomerate şi pe distanţe medii prin intermediul dronelor.
Managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, a evidenţiat avantajele acestui sistem – rapiditate, disponibilitate 24 din 24 de ore, costuri de funcţionare mult reduse faţă de maşini, arătând că nu se va renunţa în viitor la transportul de probe făcut de trei ori pe zi de la Spitalul Judeţean la laboratorul robotizat din Rogerius.
City-managerul Mihai Jurca a explicat ce urmează după această demonstraţie.
„De acum încolo începem să analizăm datele şi să planificăm ceea ce va deveni o operaţiune de zi cu zi, respectiv operarea în condiţii normale, în fiecare zi. Vedem care sunt rezultatele testului, care sunt datele, ce costuri vom avea, pentru că în funcţie de tipul de aeronavă, frecvenţa zborurilor, vom putea calcula ce costuri presupune. Ne uităm şi spre finanţări europene, pentru că, cel mai probabil, am putea să accesăm astfel de finanţări pentru aeronava în sine şi pentru trainingul pe care noi oricum îl avem aici datorită heliportului”, a spus Jurcă.
Dacă se va concretiza acest proiect-pilot, soluţia dronelor medicale nu va viza doar municipiul Oradea. Cele patru spitale orăşeneşti din Bihor – Marghita, Aleşd, Salonta şi Beiuş – vor putea beneficia de transportul probelor cu drone către Oradea, pentru analizele care nu se fac în locaţiile proprii, iar acest lucru va însemna eficientizarea actului medical şi economii.