PROIECTE de modificare a Constituţiei, iniţiate de cetăţeni: Două zile naţionale şi un alt imn

Cele două proiecte fac totodată referire la definiţia căsătoriei, împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv, crearea unui fond naţional de pensii publice, reîntregirea Patriei şi parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari, scrie avocatnet.ro. 

PRIMUL PROIECT DE MODIFICARE A CONSTITUŢIEI

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 886 din 26 noiembrie a apărut un Proiect de lege privind revizuirea Constituţiei României, acesta fiind, practic, o iniţiativă legislativă cetăţenească. În document se propune, între altele, stabilirea a două zile naţionale ale României: cea pe care o avem în prezent şi încă una.

Astfel, prima zi naţională ar urma să fie 9 mai (Ziua Independenţei), deoarece independenţa de stat a României a fost proclamată în data de 9 mai 1877, în alianţă militară cu Rusia, în timpul conflictului ţării noastre cu Imperiul Otoman. A doua ar urma să fie 1 decembrie (Ziua Marii Uniri), ziua în care, în anul 1918, s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

În acelaşi timp, propunerea legislativă prevede înlocuirea actualului imn naţional, „Deşteaptă-te române”, cu „Trei culori” (cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu).

Proiectul de lege este mai complex şi vizează o arie mai largă de modificări, referindu-se, de exemplu, la sistemul de pensii, reîntregirea Patriei sau reducerea numărului de parlamentari.

„Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale (…). Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a Legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobare poporului român„, se arată în expunerea de motive a iniţiativei cetăţeneşti.

Printre principalele modificări propuse de comitetul de iniţiativă se mai numără:

– reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării;
– constituirea Fondului naţional de capital distributiv, în care va fi colectată o cincime din produsul intern brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele colectate în acest fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv (terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc.);
– statul să nu poată să vândă bunurile aflate în proprietatea publică;
crearea Fondului naţional de pensii publice;
 – instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României;
folosirea exclusivă a leului în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi şi în acordarea de credite;
– o reală şi completă separaţie a puterilor statului şi o reală şi completă independenţă a acestora;
 – militarea şi acţionarea paşnică pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-Al Doilea Război Mondial;
 – România să aibă două zile naţionale (9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri), iar Imnul naţional să fie „Trei culori”;
 – obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă;
limitarea numărului de mandate la două pentru toate funcţiile elective din statul român.

AL DOILEA PROIECT DE MODIFICARE A CONSTITUŢIEI

Celălalt proiect de modificare a Constituţiei a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 883 din 25 noiembrie. Acesta vizează doar schimbarea definiţiei familiei. Mai exact, iniţiatorii vor modificarea prevederii în cauză în sensul precizării explicite că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu între soţi, aşa cum este acum.

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, dispune propunerea legislativă.

Conform expunerii de motive, iniţiatorii susţin că modificarea este necesară „pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului şi femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună”. Totodată, aceştia subliniază că în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenția Europeană a Drepturilor Omului este folosită, de asemenea, noţiunea de „bărbat şi femeie”, atunci când vine vorba de recunoaşterea dreptului la căsătorie şi consacrarea dreptului de a întemeia o familie.

Cum poate ajunge în Parlament o iniţiativă cetăţenească

În afara Guvernului şi a parlamentarilor, iniţiativa legislativă mai poate aparţine şi unui număr de cel puţin 100.000 sau, după caz, 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, aşa cum prevede Constituţia.

După publicarea proiectului în Monitorul Oficial, comitetul de iniţiativă are la dispoziţie şase luni pentru a strânge numărul necesar de semnături de susţinere şi a înregistra documentul la Camera competentă a Parlamentului.

În domeniul legilor organice sau ordinare, numărul minim de susţinători trebuie să fie de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin un sfert dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea, respectiv în Capitală, fiind necesare minimum 5.000 de semnături). În domeniul legilor constituţionale, numărul minim de susţinători este de 500.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea sau în Capitală fiind necesare minimum 20.000 de semnături).

După înregistrarea la Parlament, Curtea Constituţională a României verifică, din oficiu sau pe baza sesizării Parlamentului, constituţionalitatea iniţiativei legislative, îndeplinirea condiţiilor de publicare, atestarea listelor de susţinători şi întrunirea numărului minim necesar de susţinători.

Proiectul de revizuire a Constituţiei trebuie adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat, conform Legii fundamentale, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În fine, o revizuire devine definitivă abia după ce este aprobată prin referendum, iar acesta trebuie organizat în maximum 30 de zile de la data adoptării proiectului.