Proiectul de modificare a legilor justiţiei: Cine va putea cere schimbarea membrilor CSM

„Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare sau în cazul neîndeplinirii atribuţiilor în cadrul CSM”, se arată în proiectul de lege consultat de Mediafax.

În proiect se arată că „prin neîndeplinirea atribuţiilor în cadrul Consiliului se înţelege încălcarea gravă a obligaţiilor care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente.”

Organizaţiile profesionale de magistraţi, care în prezent pot declanşa procedura de revocare, nu vor mai putea face acest lucru, având posibilitatea doar de a sesiza adunările generale ale parchetelor şi instanţelor în vederea revocării unui membru al CSM.

Legea în vigoare (317/2004 privind CSM) prevede ca propunerea să poată fi făcută şi de vicepreşedintele CSM, „în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare.”

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii cu o majpritate de două treimi din numărul membrilor”, dar „membrii aleşi ai CSM pot fi revocaţi şi la cererea adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului, precum şi pentru fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei”, se menţionează în proiect.

Verificarea legalităţii procedurii de revocare se va realiza de către un raportor desemnat de Plenul CSM dintre membrii săi, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivare de reprezentanţii adunării generale de la instanţa sau parchetul care a iniţiat procedura, este una dintre modificări.

Totodată, în modificarea legii de organizare a CSM, se prevede ca cel care înlocuieşte un membru al Consiliului, o face pentru perioada rămasă până la finalul mandatului de şase ani al acestuia.

În februarie 2013, Cristi Vasilică Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj, şi Alina Ghica, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, au fost revocaţi din CSM, ca urmare a voturilor exprimate în acest sens în adunările generale ale judecătorilor. Ulterior, aceştia au revenit în consiliu ca urmare a unor decizii dispuse de instanţele din România. Cristi Danileţ a sesizat şi CCR, Curtea stabilind că două alineate din articolul 55 din din Legea 317/2004 sunt neconstituţionale

Articolele declarate neconstituţionale prevăd că „membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor” şi că „în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales”.