Proiectul de OUG care ignoră în continuare legislația europeană. Ministerul Muncii propune plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei

Autoritățile și instituțiile publice vor putea deconta angajaților ochelari sau alte dispozitive de corecție speciale în limita sumei de 500 de lei / persoană, conform unui proiect de ordonanță recent pus în dezbatere.

Citește și Ministrul Muncii, anunţ oficial pe Facebook. Noi ajutoare pentru românii cu probleme

Proiectul ar fi rezultatul unei decizii mai veche a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), însă pare să treacă pe lângă normele europene, arătând că statul-angajator își acordă permisiunea să respecte o mică parte dintr-un angajament destul de vechi.

În nota de fundamentare nu există nicio explicație privind procesul prin care s-a ajuns la suma de 500 de lei, o limită impusă unitar.

Alte articole

Puiu Popoviciu a fost achitat în procesul de revizuire a sentinței de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”

Gelu Voican Voiculescu, prima reacție după ce CAB a decis judecarea sa în Dosarul Revoluției: „O revoluție nu poate fi judecată, nu poate fi supusă vechii legislații. E absurd”

„Art. IV- (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în aplicarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, pot deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană.

(2) Lucrătorii din cadrul autorităților și instituțiilor publice beneficiază de dreptul prevăzut la alin. (1) în baza rezultatelor examenului oftalmologic, care atestă faptul că pentru desfășurarea activității este necesară folosirea de dispozitive de corecție speciale, respectiv că este necesară modificarea celor utilizate la momentul examinării”, prevede proiectul de OUG pus de curând în dezbatere la Ministerul Muncii.

A se nota că proiectul nu punctează o obligație a instituțiilor/autorităților publice, ci o posibilitate – „pot deconta lucrătorilor”.

Mai mult decât atât, se menționează faptul că decontarea se face în baza unui document pe care lucrătorul îl obține în urma unui examen oftalmologic.

Mai precis, e nevoie de consultația unui medic oftalmolog, deoarece nu este suficientă discuția cu un optometrist.

Pe lângă cele precizate anterior, nu există nicio clarificare în sensul decontării acelei sume o singură dată sau regulat, o dată la câțiva ani.

Desigur că unele probleme oftalmologice pot evolua în timp, însă miopia poate avansa destul de mult chiar și într-un timp mai scurt, cum ar fi un an sau doi, motiv pentru care e nevoie de lentile noi.

Acum mai bine de un an, o decizie a CJUE a confirmat, într-o speță din România, că ochelarii necesari corectării problemelor de vedere legate de munca la ecran intră sub incidența echipamenteloxr de protecție pentru care angajatorul ar putea fi obligat să suporte costurile.

Deși nu este vorba de norme noi, decizia Curții s-a viralizat la începutul anului trecut printre angajații din România și tot mai mulți angajatori s-au trezit cu cereri privind decontarea ochelarilor de atunci. Evident, inclusiv cei de la stat.

Chiar și așa, nici HG nr. 1028/2006 (o normă oricum destul de învechită), nici interpretarea CJUE nu dau dreptul necondiționat la decontarea ochelarilor.

Altfel spus, doar pentru că angajatul aduce o factură privind ochelarii săi de vedere noi nu înseamnă că angajatorul e obligat să o suporte.

Cel puțin în mediul privat este recomandată urmărirea recomandării medicului de medicina muncii, apoi consultul oftalmologic și abia apoi, cu factura și recomandarea medicală în mână, să se pună problema de decontare.

Tot în privat s-a pus și problema unui plafon sau a unui interval de decontare. Mai exact, cât ar trebui să acopere angajatorii, dacă doar lentilele sau și ramele, cum să se procedeze când ramele au costuri semnificativ mai mari decât lentilele și așa mai departe.

Chestiunea costurilor are valențe diferite la privat însă, din perspectivă fiscală, conform Avocat.net.

Revenind, totuși, la proiectul de OUG pe care cei de la minister l-au pus în dezbatere, se pune întrebarea de ce avem în față propunerea asta de reglementare acum.

Deși există deja un act normativ care prevede clar, „cu subiect și predicat”, că lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecție speciale atunci când medicul specialist consideră că este necesar, act pe care România nu l-a adoptat neapărat de grija lucrătorilor, ci pentru că a fost obligată, după 19 ani statul simte nevoia „să-și dea voie” să respecte o părticică din el.

Faptul că CJUE a răspuns, mult prea ”finuț”, în legătura nerespectării dispozițiilor naționale și europene a generat o situație și mai gravă, țara noastră a înțeles să-și acopere ochii și să nu vadă, în continuare, că încalcă explicit toate normele juridice în această privință, până în momentul în care a fost câștigat primul proces, chiar împotriva unei instituții emblemă, Curtea de Apel București.

Astfel, Curtea de Apel București a fost obligată să deconteze unei judecătoare suma de 2.331 lei, reprezentând contravaloarea ochelarilor de vedere.

Reclamanta, în urma unei consultații oftalmologice, a fost diagnosticată cu miopie medie, necesitând ochelari de vedere pentru a-și desfășura activitatea la monitor.

Prevederile proiectului de OUG se vor aplica doar după ce proiectul e adoptat de Guvern

Deși a solicitat decontarea costurilor, Curtea de Apel București a refuzat, motivându-și decizia prin aplicarea unei hotărâri guvernamentale anterioare (HG nr. 762/2010 privind condiţiile de acordare, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru procurori, judecători etc.).

În replică, reclamanta a invocat legislația națională și jurisprudența CJUE.

Tribunalul Argeș a dat câștig de cauză reclamantei, stabilind că hotărârea guvernamentală invocată de pârâtă nu poate prevala asupra dispozițiilor europene, și astfel, Curtea de Apel București a fost obligată să deconteze suma cheltuită pe ochelari.

Se pornește de la întrebarea „cum să ocolim legea legal?”, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională acest proiect de OUG prin care, printre altele, limitează la cel mult 500 de lei achiziția de dispozitive de corecție speciale pentru angajații din sectorul public.

Deci, oricare ar fi nevoia unui angajat, constatată conform legislației europene, printr-un act normativ se plafonează chiar obligația angajatorului-stat, deși chiar în cuprinsul hotărârii pronunțate, în primă instanță, de Tribunalul Argeș, la care am făcut referire anterior, se arată că „fiind vorba de domeniul aquis-ului comunitar, ambele hotărâri guvernamentale fiind emise într-un domeniu de reglementare în care statul a renunțat parțial la suveranitatea sa în favoarea autorităților Uniunii Europene, existența unor dispoziții supraconstituționale determină în mod necesar interdicția aplicării unor norme naționale contradictorii. În consecință, tribunalul nu va da eficiență art. 9 lit. g din HG nr. 762/2010”.

Cu alte cuvinte, Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor este cea care se aplică, iar adoptarea unor acte normative naționale prin care s-ar deroga de la aceste dispoziții sau s-ar limita exercitarea efectivă și completă a drepturilor lucrătorilor ar încălca nu numai Constituția, ci și normele europene.

Chiar modul în care este formulat art. IV din acest proiect de OUG aflat azi în dezbatere indică foarte cert faptul că statul, care a ignorat, încă din 2006, aceste dispoziții europene, continuă să o facă în același fel, însă de această dată chiar printr-un act normativ:

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în aplicarea prevederilor Legii securității şi sănătății în muncă nr. 319/2006 (…)”.

Citește și EXCLUSIV Ministrul Muncii, Simona Bucura – Oprescu, în direct la România TV. „Procesul de reevaluare a dosarelor de pensie se apropie de finalizare”. Detalii exclusive despre majorarea, impozitarea şi recalcularea pensiilor

De reținut faptul că prevederile proiectului de OUG se vor aplica doar după ce proiectul e adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.