Proiectul lui Preda a trecut prin adoptare tacită, la Cameră, din lipsă de cvorum

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat că, din totalul de 330 de deputaţi, doar 91 şi-au înregistrat prezenţa, 249 fiind absenţi.

În lipsa unei dezbateri, proiectul de lege privind securitatea naţională, iniţiat de Cezar Preda, a fost considerat adoptat tacit de Camera Deputaţilor, deoarece pe 3 noiembrie a expirat termenul până la care acesta mai putea fi analizat de această Cameră legislativă.

Acest proiect de lege a fost criticat de opoziţie, pe motiv că ar aduce atingere unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

„România a devenit o ţară democratică, o ţară modernă! Nu acceptăm niciun pas îndărăt, nu vreau să mai văd în România serviciile secrete să facă ceea ce făcea înainte fosta Securitate. Să fie clar! Nu ne jucăm cu astfel de lucruri şi ar trebui şi voi să fiţi conştienţi că lucrurile acestea se pot întoarce într-o bună zi împotriva voastră, a fiecăruia”, le-a spus, miercuri, liderul deputaţilor PNL, Călin Popescu Tăriceanu, deputaţilor prezenţi în plen.

Alte articole

Proiectul privind legalizarea canabisului în România a fost respins de Comisia de Sănătate din Cameră

Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis luni, în unanimitate, să demareze procedura de suspendare a preşedintelui Iohannis

Singurii care au pledat pentru adoptarea tacită a proiectului de lege invocând diverse motive procedurale au fost parlamentarii PDL, prin liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader.

Proiectul de lege urmează să fie transmis, spre analiză, Senatului, care este forul legislativ decizional în acest caz.

Iniţiativa lui Preda vizează modificarea şi completarea unor legi privind securitatea naţională. Unul dintre articolele proiectului menţionează că ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului şi cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competente să efectueze urmărirea penală în condiţiile şi pentru infracţiunile date în competenţa acestora potrivit Codului de procedură penală.