Proiectul privind executarea pedepsei la domiciliu şi în weekend, adoptat de deputaţi. Opoziţia va contesta la CCR

Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate – în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat.

Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică pentru condamnările privative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie – pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă – şi cele aflate în stare de recidivă.

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

Se schimbă Codul Penal: Închisoare cu executare pentru conducerea fără permis

Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din MAI, cu sau fără brăţară electronică.

Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop.

Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.

Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în condiţiile prezentei legi, va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă efectivă de executat în sistemul penitenciar. Hotărârea privind stabilirea măsurii alternative de executare a pedepsei sau amânarea aplicării acesteia se comunică deţinutului în termen de 3 zile de la pronunţare. În situaţia în care a fost amânată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta încheierea, în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere.

Hotărârea pronunţată de judecătorie este definitivă. În situaţia în care, în urma analizei, judecătorul de supraveghere amână luarea unei măsuri alternative, termenul maxim de amânare nu poate depăşi 6 luni. După această perioadă, din oficiu sau la solicitarea persoanei private de libertate, judecătorul va dispune asupra stabilirii unei măsuri alternative de executare a pedepsei. Pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate poate beneficia de oricare dintre măsurile alternative, mai prevede textul adoptat.

Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege.

UPDATE. Liderul USR, Dan Barna, a anunţat miercuri că a avut discuţii cu preşedintele PNL, Ludovic Orban, pentru a ataca la Curtea Constituţională proiectul legislativ adoptat de Parlament privind măsurile alternative de executare a pedepselor.

”Chiar de dimineaţă am avut o discuţie cu domnul Ludovic Orban, discutând exact pe această iniţiativă de a contesta la Curtea Constituţională legile privind executarea pedepselor. Este un nou pas mai departe spre ceea ce am declarat că România devine uşor-uşor un rai al infractorilor. Actuala majoritate prioritizează major infractorii, condamnaţii, persoanele aflate în detenţie, în defavoarea politicilor publice, sociale sau de infrastructură, care ne lipsesc cu desăvârşire. (…) Atacul PSD la destructurarea statului a devenit unul efectiv şi asumat”, a declarat Dan Barna.

UPDATE. Proiectul a fost adoptat cu 170 de voturi pentru, 81 împotrivă și 6 abțineri.

UPDATE: Partidul Naţional Liberal nu va vota proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor cu închisoarea şi îl va ataca la Curtea Constituţională, a declarat miercuri deputatul PNL Gabriel Andronache, în plenul Camerei.

„PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici cu scopul urmărit, anume acela de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei, măsuri necesare pentru o reformă în acest domeniu. (…) Pe cale de consecinţă, acest proiect, aşa cum a ieşit din Comisia juridică, nu mai reprezintă voinţa iniţiatorilor, nu mai reprezintă sub nicio formă ceea ce a dorit PNL prin propunerea proiectului de lege. Vom vota împotriva acestui proiect şi ne-a determinat, din păcate, să îl atacăm la Curtea Constituţională pentru a vedea dacă modificările pe care le-aţi propus întrunesc elementele de constituţionalitate sau, dimpotrivă, sunt neconstituţionale”, a precizat Andronache.

Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aport favorabil proiecului, cu 13 voturi “pentru”, nouă voturi “împotrivă” şi două abţineri.

În 11 aprilie, Comisia juridică a decis că persoanele condamnate pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi persoanele recidiviste nu vor putea să îşi ispăşească pedeapsa acasă sau în weekend.

De asemenea, Comisia juridică a decis că “măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică”.

Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a spus că modificările au fost aduse deoarece „opinia publică nu doreşte aşa ceva”.

O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fara a fi sanctionate, jumatate din fracţia minimă de executat in sistemul penitenciar.

Astfel, hotărârea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunica deţinutului in termen de 3 zile de la pronunţare, iar în situaţia in care a fost amanata aplicarea unei masuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta hotararea tot in 3 zile de la comunicare ei, la judecatoria din raza locului de deţinere, dar hotararea pronunţata de judecătorie este definitiva.

Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Astfel, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.

Proiectului mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.

La decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Eugen Nicolicea, le-a reproşat luni jurnaliştilot că au prezentat proiectul ”într-un mod mai mult sentimental decât într-un mod juridic”.

Nicolicea a susţinut că el a propus ca şi persoanele condamnate pentru corupţie să beneficieze de această lege: ”Punctul meu de vedere era acela că odată condamnat, toţi condamnaţii sunt egali şi au de ispăşit nişte pedepse”.

Referitor la amendamentul potrivit căruia vor fi desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne lucrători anume pentru a supraveghea cu sau fără brăţară electronică persoana  arestată la domiciliu, Nicolicea a spus că aceştia vor fi selectaţi din rândul specialiştilot, iar brăţara electronică prin care vor fi monitorizaţi cei arestaţi înseamnă „o hartă pe un ecran unde este urmărită persoana în cauză”. „Vor fi selectaţi din rândul specialiştilor. Brăţara electronică înseamnă să ai o hartă pe un ecran şi să fie un lucrător specializat în lucru cu acestă aparatură. Vezi că s-a deplasat cineva de la domiciliu, sesisezi, nu te duci tu, că nu eşti cel care pune în ordine, ci semnalezi pe cel mai apropiat lucrător de poliţie să reacţioneze. Nu este un mare lucru”, a explicat acesta.

De asemenea, întrebat ce se întâmplă cu persoanele care nu vor fi supravegheate cu brăţară electronică, Nicolicea a spus: „Sunt persoane care trebuie să se prezinte la control o dată, de două ori pe săptămână şi, fiind repartizaţi pe întreg teritoriul ţării, sunt mai puţine persoane pe care nu ar avea cine să le supravegheze, cel puţin un şef de post şi un agent este în fiecare comună, nu? Ei bine, în situaţia în care respectivii încalcă această chestiune, reacţionează autorităţile locale. Cu privire la încălcările respective, să ştiţi că acesta este subiectul care trebuie punctat, că nu pleacă nimeni să execute o măsură alternativă dacă nu dispune judecătorul, ori dacă judecătorul a constatat că persoana respectivă poate să beneficieze de astfel de măsură, va beneficia. Sper că nu vă manifestaţi neîncrederea într-un judecător sau în independenţa judecătorului”.