Proiectul de reformare a educaţiei prevede, printre altele, simplificarea programului elevilor, prin reducerea numărului de materii şi prin orientarea elevilor către acele materii care îi interesează pentru cariera viitoare. Concret, din cele aproximativ 15 materii pe care le are un elev de gimnaziu, ar putea rămâne doar 8.
Elevii din clasele a V-a și a VI-a ar urma să aprofundeze șase arii ale învățării obligatorii și două la alegere. Liceenii din anii terminali ar putea alege să studieze cinci materii după preferințe și să rămână cu trei din trunchiul comun.
„De pildă, noi suntem colegi la limba și literatura română, de trunchi comun. Suntem colegi la educație fizică și sport, dar nu mai suntem colegi la fizică și chimie. Dvs. faceți fizică pentru că vă place fizica, eu fac chimie pentru că mă pricep și ne luăm nota sau media pe științe. Nici nu vor face copiii numai ce le spune sistemul, dar nici nu vor fi de capul lor, alegându-și toate cele opt arii de învățare. Însă aspectul cel mai important e curajul, înțelepciunea, forța de a decide și de a-și asuma consecințele deciziilor lor semestru de semestru”, a explicat Marian Staș, expert în educație și inițiatorul proiectului, la Digi 24.
Cei mai încântați de acest program-pilot sunt elevii, care au în sfârșit o speranță că nu vor mai învăța după o programă învechită.
Nu este nicio exagerare. Elevii de azi se pregătesc pentru Bacalaureat după aceeaşi programă după care s-au pregătit şi părinţii lor.
„Noi funcționăm după același cadru din 2003. Am vorbit cu părinții mei, ei au dat BAC-ul din aproape aceeași materie și programă din care dau și eu. Prin această pilotare, Ministerul Educației chiar putea să invoveze arhitectura curriculară. Acum nu se mai întâmplă acest lucru doar pentru că o hârtie a rămas blocată într-un minister”, spune Antonia Pup, președintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Citeşte şi EVALUARE NAŢIONALĂ şi BACALAUREAT 2020, noi reguli la revenirea în şcoală
La rândul lor, părinţii au fost extrem de încântaţi de proiectul de reformare a educaţiei.
„Susțin 100% proiectul. Toți reprezentanții pe care îi am la nivelul județului erau foarte mulțumiți. Proiectul este bine venit, pentru că dădea posibilitatea să ai un feed-back real, practic, nu mai vorbim doar de teorie, vorbim de practică efectiv în școlile care doreau să participe. Nu era o acțiune cu caracter obligatoriu, să obligăm părinții, elevii și școlile, ci doar acele școli care își dau seama că trebuie să schimbăm sistemul”, a declarat Iulian Cristache, președintele Asociaţiei Părinţilor din Bucureşti-Ilfov
Proiectul şcolilor-pilot ar trebui aprobat în baza unei Hotărâri de Guvern, însă niciun Guvern nu şi-a asumat răspunderea în ultimii 10 ani. Directorii celor șapte școli-pilot în care, la clasele a V-a şi a IX-a, ar trebui aplicat acest sistem speră că vor vedea Hotărârea publicată în Monitorul Oficial în acest an.
Viorel Dorobanțu, director de școală gimnazială, spune că reforma educaţiei va presupune conţinuturi mai relevante şi adaptarea metodei de predare. El spune că zilnic vin la el elevi care se plâng că o informaţie sau alta, o formulă sau alta nu le sunt utile.
„Le spun că încercăm să rezolvăm și singura soluție de care am putut să ne agățăm a fost această pilotare, dar să sperăm că nu se va opri, totuși„, spune profesorul.
Marian Staş, inițiatorul proiectului, spune că publicarea HG pentru înfiinţarea şcolilor-pilot în Monitorul Oficial ar fi cel mai frumos cadou pe care Executivul l-ar putea face copiilor de 1 Iunie.
„Mă uit în ochii premierului și spun: Domnule prim-ministru Ludovic Orban, semnați Hotărârea de Guvern! Publicați Hotărârea de Guvern pentru înființarea școlilor-pilot în Monitorul Oficial și faceți acest cadou copiilor la 1 iunie, de Ziua internațională a copilului!”, spune Marian Staş.