„Am decis să abrogăm articolele şi alineatele care se referă la situaţia furnizorilor privaţi. Am prorogat termenul privind introducerea coplăţii de la 2021 la 1 aprilie 2025. Cei care doresc să participe în programele naţionale de sănătate pot să o facă, însă fără să perceapă nişte sume în plus din partea pacienţilor pentru acordarea acestor servicii medicale”, a precizat marţi preşedintele Comisiei pentru sănătate, senatorul Laszlo Attila.
Citeşte şi: Primul spital din România care intră în carantină din cauza coronavirusului
Senatorul a adăugat faptul că, dacă ordonanţa ar fi fost respinsă integral, ar fi intrat în vigoare actul normativ de anul trecut şi ar fi existat riscul ca pacienţii să plătească în plus furnizorilor privaţi de servicii medicale.
„Dacă noi am fi respins ordonanţa în integralitatea sa, atunci ar fi intrat în aplicare ordonanţa de anul trecut, adică după ce se pronunţau plenul Senatului, respectiv plenul Camerei Deputaţilor, exista riscul ca ea să intre în vigoare şi de mâine să plătim coplată în anumite situaţii dacă ne adresăm furnizorilor privaţi”, a explicat senatorul.
Se stabileşte un termen de aplicare a prevederilor cu privire la contribuţia personală, cuprinse în Legea nr. 95/2006, care poate fi plătită de asiguraţi pentru unele servicii medicale, în condiţiile în care optează ca aceste servicii să fie acordate de furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu case de asigurări de sănătate. Se propune ca termenul să fie 1 aprilie 2021, întrucât noile contracte de furnizare de servicii medicale pentru anul 2020 se vor încheia începând cu 1 aprilie 2020, neexistând posibilitatea până la această dată de a stabili şi parcurge procesul de consultare şi negociere cu organizaţiile profesionale, sindicale şi patronale reprezentative din domeniul medical, precum şi de a adopta actul normativ cu privire la serviciile medicale pentru care asiguraţii pot opta pentru plata unei contribuţii personale, în condiţiile acordării acestor servicii de către furnizorii privaţi, se arată în textul ordonanţei iniţiate de Guvern.
Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale. Astfel, se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament în cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, în funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate, serviciile medicale astfel acordate urmând a fi suportate din fondurile alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2020.