În varianta proiectului votat există noutăţi faţă de varianta propusă de Guvern. Potrivit stiripesurse.ro, printre modificări se numără:
1. Starea de alertă nu poate depăși 30 de zile si poate fi prelungită cel mult încă 30 de zile, deci în total starea de alertă poate dura maximum 60 de zile;
2. Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul tării, măsura trebuie încuviinţată de Parlament. Dacă Parlamentul respinge, starea de alertă încetează de îndată;
3. În cazul angajaţilor din instituţiile implicate în lupta anti-coronavirus se poate dispune detaşarea pe o distanţă de maxim 50 km de domiciliu şi cu decontarea cheltuielilor de transport şi doar cu acordul prealabil al angajatului. De asemenea, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă se poate face doar cu consimţământul angajatului.
4. Se poate servi mâncare și băutură doar la terase.
5. Suspendările din funcții în administrație nu se poate face pentru funcții elective și nu pentru orice motiv: doar în cazurile unde s-a adus atingere direct luptei contra COVID-19.
Cu 111 voturi pentru, 8 împotrivă și 15 abțineri, proiectul de lege privind stare de alertă a fost adoptat de către Senat cu modificări semnificative. Miercuri inițiativa legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor care este for decizional în acest caz, conform Hotnews.
Există însă un vid legislativ de aplicare a stării de alertă după de Guvernul a trimis târziu proiectul de lege în Parlament Astfel, proiectul este dezbatut în regim de urgență. Până joi, iniţiativa trebuie adoptată şi de Camera Deputaţilor și trimisă ulterior spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.
În aceste condiţii, legea va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică pe 18 mai. Astfel, între 15 mai, când expiră starea de urgenţă, şi 18 mai nu există reguli pentru cetăţeni.
Starea de alertă se supune încuviinţării Parlamentului. Modificarea propusă de PSD
Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae și adoptat de Comisia Juridică. Modificarea prevede că starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării iar măsura se supune încuviințării Parlamentului, conform Hotnews.
De asemenea, senatorii au introdus prevederea că Parlamentul decide în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de trei zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
În prezent legea prevede că starea de alertă este decisă de către Comitetul Naţional pentru situații de urgență și stipulată prin ordonanță de urgență.
De asemenea, senatorii juriști au eliminat o serie de articole din proiectul de lege al Guvernului contestate de toate partidele politice. Este vorba de măsurile care reglementau activitatea administrației publice.
Amendamentele introduse în comisiile de specialitate
- comercianții au obligația de a asigura măști atât personului cât și clienților care intră în magazin
- Art.3 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.
- telemunca se poate decide, de către angajator, cu consimţământul angajatului
- (2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spațiile menționate la alin. (1), cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară.
- Art.2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare și,după caz, graduale, ale exercițiului unor drepturi expres prevăzute de prezenta lege și în limitele prevăzute de aceasta.
- (21) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot institui diferenţiat, conform legii, în funcţie de situaţia pandemică din fiecare judeţ, grup de localităţi sau localitate din judeţ.
- Ministrul Sănătății nu mai poate numi, suspenda din funcție și elibera persoanele care ocupă funcții de conducere în unitățile sanitare aflate în subordinea primăriilor și consiliilor județene. Conform amendamentului adoptat în comisia juridică, ministrul Sănătății doar coordonează activitățile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și funcționarea unităților sanitare.
- Art. 6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate defuncţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţiişi încetează de drept Ia data încetării stării de alertă
- Managerii de spital sau alți șefi de instituții pot fi suspendați din funcție, doar dacă neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu are legătură cu criza COVID-19, iar suspendarea încetează imediat după ce se termină starea de alertă.
- Art.7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID- 19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
- (2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la alin . (1) pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătății
- (3) Suspendarea din funcție dispusă în condițiile alin. (1) și numirea dispusă în condițiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de urgență.