Proiectul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 – 2020, lansat în dezbatere publică. DOCUMENT

Potrivit unui comunicat al instituției transmis AGERPRES, la elaborarea strategiei au fost avute în vedere concluziile și recomandările auditului independent al SNA 2012-2015, realizat cu sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituțiile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice, vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni vor elabora și transmite Ministerului Justiției planurile de integritate aferente, evidențiază comunicatul Ministerului Justiției.

De asemenea, Ministerul Justiției va prezenta, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Potrivit sursei citate, scopul principal al SNA[1] 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional de prevenire și combatere a corupției în România. Pentru fiecare tip de intervenție, sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcții de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.

Alte articole

Alina Gorghiu, anunț triumfător: Ministerul Justiției l-a adus în România pe Cătălin Gheorghe Mazarache, zis ”Dan Duru”, prins în Germania

Gorghiu vrea ca procurorii DNA să nu mai fie atacați

Totodată, SNA 2016-2020 propune creșterea calității și impactului implementării prevederilor privind transparența instituțională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă, evidențiază comunicat menționat.

Sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit până acum eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post-angajare și protecția avertizorului de integritate).

Strategia menține paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management a oricarui nou dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Această abordare 
va fi consolidată prin introducerea unor mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale, punctează sursa citată.

SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 — 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia 
anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale educației și sănătății. Strategia reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupție aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național — aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anti-mită.

Conform documentului Ministerului Justiției, strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și de către beneficiarii serviciilor publice, consolidarea performanței în combaterea corupției prin mijloace penale și administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanțe în activitatea DNA și ANI, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin nou-înființata Agenție Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

SNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate, inclusiv companiile cu capital de stat. Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de Ministerul Justiției (MJ), va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport metodologic pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), asigurând în acest fel coordonarea 
măsurilor de implementare a SNA și la nivel local, evidențiază comunicatul.

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției va comunica, anual, Parlamentului României o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție; platforma administraiei publice centrale; platforma administrației publice locale — coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societății civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Proiectul și detalii referitor la procedura prin care pot fi trimise propunerile și observațiile: AICI

Potrivit comunicatului transmis de Biroul de Presă al Ministerului Justiției, documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.