Proiectul UDMR potrivit căruia condamnaţii scapă de 30 de zile de închisoare pentru fiecare carte scrisă, adoptat la Senat

UDMR propune modificarea articolului 100 din Codul Penal, referitor la condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, astfel încât „eliberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul în care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din pedeapsă, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, informează News.ro.

Codul Penal actual prevede că poate beneficia de eliberare condţionată cel care a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Proiectul mai prevede modificarea articolului 36 din legea 254/2013 privind executarea pedepselor. Parlamentarii UDMR propun ca regimul închis să se aplice iniţial doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă, la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani. În prezent, această prevedere se aplică pentru orice tip de pedeapsă cu închisoarea.

Iniţiatorii propun şi modificarea articolului 37, astfel: „Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă, la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violenţă, la pedepse mai mari de un an, dar care nu depăşesc 3 ani”.

Alte articole

Kelemen Hunor: Nu vreau să fac acum un inventar al mandatului lui Klaus Iohannis, dar dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea. Ce spune despre Viktor Orban

Cine sunt românii care pot rămâne fără ajutor social după alegeri. „Nu vor să muncească şi încearcă să trăiască din munca altora”

În prezent, legea prevede că „regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani”.

În proiect se mai introduce o prevedere care arată că, în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea pedepsei se face în arest la domiciliu.

Iniţiatorii mai propun ca, în cazul în care persoana condamnată renunţă la procentul de 40% din veniturile realizate în penitenciar, în favoarea penitenciarului, atunci munca se consideră nerenumerată şi zilele executate pentru zilele de muncă prestate.

Astfel, în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, faţă de 5 zile executate, pentru 4 zile de muncă, cum prevede legislaţia în prezent.

În cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă. Actuala legislaţie prevede 4 zile executate, pentru 3 zile de muncă.

De asemenea, potrivit propunerii legislative, în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă. În prezent, se consideră 3 zile executate, pentru două nopţi de muncă.

Proiectul de lege mai prevede că, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate, sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică, invenţie sau inovaţie.

Proiectul de lege este semnat de deputaţii UDMR Antal István, Bónis István , Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla Béla-Ladislau, Kelemen Hunor, Kerekes Károly, Korodi Attila, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Szabó Ödön.

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.