Pronosticul crunt al unui economist: Ne paște criza. Scumpiri de la 1 iulie, din cauza creşterii preţurilor la energie şi carburanţi

Adrian Negrescu nu are pronosticuri optimiste pentru 2025. Potrivit economistului, criza bate la ușă, din cauza inflației ridicate, iar estimările BNR vizând o inflație de 3,8 la sută au șanse să fie ”spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”.

Economistul Adrian Negrescu spune că datele Institutului Naţional de Statistică privind creşterea ratei inflaţiei vin să confirme că acest indicator rămâne în România la un nivel dublu faţă de media UE, astfel că puterea de cumpărare a românilor scade mai mult decât a celorlalţi europeni, lucru care se vede tot mai puternic în economie. În condiţiile în care veniturile oamenilor, salariile, pensiile, valorează tot mai puţin ca urmare a creşterilor de preţuri, economia românească încetineşte tot mai mult, iar riscul de recesiune devine tot mai evident, spune el.

”Cum oamenii şi-au redus drastic cumpărăturile, tot mai multe firme încep să aibă probleme cu vânzările, iar efectele se văd în accentuarea blocajului financiar şi îngheţarea investiţiilor şi a salariilor. După un an 2024 în care am avut cel mai scăzut ritm de creştere economică din ultimii 20 de ani, exceptând anul pandemiei, toate datele macroeconomice creează premisele unei adevărate stagnări economice în 2025, chiar cu pericolul unei recesiuni tehnice. Acest lucru ar putea deveni realitate dacă consumul, principalul motor al economiei, va continua să îşi reducă turaţia”, a explicat Negrescu, potrivit news.ro.

Citește și Ce salarii au românii care muncesc în Marea Britanie. Emanuel Minea: ”În România s-ar putea să se câștige mai bine”

Alte articole

Un colos industrial se închide, iar 700 de oameni rămân fără un loc de muncă. Măsuri drastice în contextul crizei economice

Criză majoră în cel mai râvnit domeniu de activitate. Concedieri în masă după ani de creştere accelerată

În opinia lui Negrescu, creşterea inflaţiei este ”efectul direct” al majorării taxelor de la 1 ianuarie, al eliminării facilităţilor fiscale şi al creşterii salariului minim pe economie.

”Costurile mari cu energia, gazele, carburanţii au generat, bineînţeles, costuri mai mari în cascadă, iar efectele le simţim cu toţii. Chiar dacă politicienii se laudă că au reuşit să reducă inflaţia la 5 la sută, realitatea este cu totul alta. Preţurile nu scad în România, ci doar îşi temperează creşterea. Altfel spus, de la o lună la alta, preţurile sunt mai mari atât la alimente, produse nealimentare, dar mai ales la servicii, iar efectele le vedem în buzunarele noastre, în valoarea tot mai mică a banilor pe care îi câştigăm”, arată economistul.

Când vine criza?

Adrian Negrescu mai spune că inflaţia în creştere mai demonstrează un lucru evident, şi anume că plafonările adaosului comercial nu au temperat creşterile de preţuri, ci dimpotrivă, au contribuit la creşterea preţurilor celorlalte produse.

”Din această perspectivă, cred că această măsură ar trebui eliminată pentru a da posibilitatea magazinelor să concureze cu adevărat între ele, mai ales pe segmentul produselor alimentare de bază”, este de părere Adrian Negrescu.

Potrivit economistului, inflaţia de 5 la sută din februarie ar fi doar ”o fotografie de moment”. Asta deoarece, privind în perspectivă, ne aşteaptă ”o creştere generalizată a preţurilor din vară, urmare a liberalizării pieţei de energie”.

Cât privește prețurile de dinaintea Paștelui, Negrescu îi avertizează pe români că vor trece prin ”patimi financiare” de Paşte, mai precis ”cele mai mari preţuri la alimente din ultimii 20 de ani, raportat la puterea de cumpărare”.

Citește și Preț carburanți 13 martie 2025. Vești bune pentru șoferi, prețurile la benzină și motorină au scăzut