Propunere radicală, trei zile de concediu medical fără plată. Sindicatele s-au scandalizat şi ameninţă cu proteste

Germania se confruntă cu un număr record de zile de concediu medical, ceea ce afectează productivitatea și pune presiune pe o economie deja în dificultate. În acest context, Oliver Bäte, CEO al Allianz, a lansat o propunere controversată: reintroducerea unei zile de concediu medical neplătite. Concret, prima zi de absență din motive medicale nu ar mai fi remunerată, o măsură care a stârnit reacții diverse în mediul politic și economic, potrivit stiridiaspora.ro.

Propunere radicală din partea economiștilor: trei zile de concediu medical fără plată în Germania

Propunerea lui Bäte este susținută și de economistul Monika Schnitzer, care a cerut o revizuire a reglementărilor privind concediul medical încă din luna decembrie. De asemenea, Bernd Raffelhüschen, economist al fundației Stiftung Marktwirtschaft, a mers și mai departe, solicitând până la trei zile de concediu medical fără plată, precum și creșterea contribuțiilor individuale pentru asigurările de sănătate. „Aceasta nu ar cauza probleme sociale majore”, a declarat Raffelhüschen pentru publicația germană Bild, sugerând că decizia privind capacitatea de a munci ar trebui să fie responsabilitatea angajaților.

Românii vor primi mai puțini bani în concediu medical. Vești proaste de la Guvern

Cu toate acestea, propunerea a fost întâmpinată cu rezistență din partea aripii sociale a CDU și a altor organizații. Dennis Radtke, președintele Uniunii Creștin-Democrate a Muncii (CDA), a catalogat ideea drept „război de clasă” și a subliniat că aceasta ar afecta în special angajații cu venituri mici.

Alte articole

Ce pensie primești în Germania după ce ai avut un salariu de 3.500 de euro

Semne ale crize. Kaufland a început să închidă magazine în Germania, planul „de austeritate” pentru 2025

„Este complet inacceptabilă și reprezintă o cultură a neîncrederii față de angajați”, a declarat Radtke pentru Tagesspiegel.

Tino Sorge, purtătorul de cuvânt al CDU/CSU pentru politica de sănătate, a precizat că doar „foarte puțini oameni se dau bolnavi din plăcere”, ceea ce face ca ideea unei zile neplătite să fie contestată chiar și în cadrul formațiunii. În schimb, Sepp Müller, vicelider al grupului parlamentar CDU/CSU, a susținut că este nevoie de „noi idei” pentru a reduce presiunea asupra sistemelor sociale din Germania.

Michaela Engelmeier, președinta Asociației Sociale Germane (SoVD), a calificat propunerea drept un „adevărat scandal”, subliniind că aceasta subminează drepturile angajaților. Liderul Partidului Stângii, Jan van Aken, a cerut un angajament public din partea candidaților la funcția de cancelar – Friedrich Merz (CDU), Olaf Scholz (SPD) și Robert Habeck (Verzi) – pentru a menține plata integrală a salariilor în caz de boală.

Au dreptul la concediu medical salariații care s-au întors din concediul de odihnă? Subiectul care îi neliniștește pe angajații români

El a criticat ideea ca fiind „lipsită de viziune și iresponsabilă”, afirmând că aceasta alimentează incertitudinea în rândul angajaților.

Plata continuă a salariilor în cazul incapacității temporare de muncă este o reglementare legală în Germania. Angajații beneficiază de remunerație integrală din prima zi de boală, o măsură introdusă pentru a asigura protecția acestora. În anii 1970, însă, exista o zi de așteptare înainte ca indemnizația de boală să intre în vigoare, un model pe care unii îl consideră acum demn de reexaminat.

Raport îngrijorător pentru 2023

Institutul Științific (WIdO) al Casei de Asigurări de Sănătate, AOK, a identificat un număr „istoric de mare” de zile de absență, în raportul său pentru 2023, publicat la începutul lunii octombrie. Pentru fiecare 100 de asigurați AOK angajați, au fost 225 de rapoarte de îmbolnăvire. Comparativ, între 2014 și 2021 au fost sub 160 de cazuri de boală, la 100 de asigurați, pe an.

În statistică, un bilet de boală este considerat un caz, indiferent de durata acestuia. Fiecare sesizare de incapacitate de muncă, ce nu este o prelungire a uneia anterioare, este considerată ca fiind caz separat.

Anul acesta, valoarea e de așteptat să fie depășită, atingând un nivel record, deoarece valul așteptat de îmbolnăviri din toamnă și iarnă nu este cuprins în statistici. Cu toate acestea, AOK nu crede că cifrele în creștere au neapărat legătură cu raportarea telefonică a bolilor și nu ar exista nicio dovadă că această metodă e utilizată în mod abuziv.

Din 2021, angajații pot lua concediu medical și prin telefon. Ministrul de Finanțe, Christian Lindner (FDP), s-a exprimat recent în favoarea sistării acestei opțiuni, având în vedere creșterea absenteismului.

Boli „de top”

Potrivit raportului WIdO, bolile respiratorii – tuse, răceli sau infecții asemănătoare gripei – reprezintă cea mai mare proporție de absențe. Au fost în jur de 75 de astfel de cazuri de incapacitate de muncă, pentru fiecare 100 de membri AOK, în acest an.

Un alt motiv frecvent este boala psihică. Între ianuarie și august au fost în jur de 15 astfel de cazuri la fiecare 100 de asigurați, cifră superioară ​​întregului an 2023.

Deoarece angajații cu astfel de boli sunt de obicei în concediu medical mult mai mult decât cu o răceală, de exemplu, numărul de absențe din cauza bolilor mintale a crescut cu aproape 50% între 2014 și 2024.

76,7 miliarde euro plăți continue

Plata continuă a salariilor în caz de boală devine o povară tot mai mare pentru angajatori. Potrivit unui studiu, suma a crescut din nou, semnificativ, în 2023. Anul trecut, angajatorii germani au cheltuit o sumă record de 76,6 miliarde de euro pentru continuarea plății salariilor în caz de boală.

După cum se poate observa dintr-un studiu al Institutul de Economie Germană (IW), citat de Spiegel.de, costurile aproape s-au dublat în 14 ani.

Institutul se bazează pe datele Ministerului Federal al Muncii și ale companiilor de asigurări de sănătate, precum și pe propriile estimări. Nivelul ridicat de ocupare a forței de muncă, creșterile puternice ale salariilor, dar și nivelul constant ridicat de îmbolnăvire indică faptul că nu se poate aștepta nicio inversare a tendinței, pentru anul curent.

Dacă angajații bolnavi depun un certificat medical în termen de trei zile, angajatorul va continua să le plătească salariul până la șase săptămâni. Dacă recuperarea durează mai mult de șase săptămâni, casele de asigurări de sănătate plătesc indemnizație de boală în valoare de 70% din salariul brut normal.

Contra bolnavilor prin telefon

Potrivit autorului studiului de la IW, Jochen Pimpertz, o parte din creșterea costurilor poate fi explicată prin nivelul ridicat de ocupare și prin creșterea semnificativă a salariilor. Cu toate acestea, numărul zilelor de boală a crescut semnificativ.

„În 2010, organizația-umbrelă a companiilor de asigurări de sănătate (BKK) a înregistrat în medie 13,2 zile calendaristice pe an în care membrii săi angajați au prezentat un certificat medical, dar în 2022 erau deja 22,6 zile”, precizează Pimpertz.

În cazul afecțiunilor respiratorii, certificatul poate fi eliberat și contactând medicul telefonic. Prin urmare, institutul german pledează pentru limitarea opțiunilor de luare a concediului medical fără contact personal direct cu un medic.

Concediu medical va scădea cu 10% în 2025. Un angajat cu un salariu mediu brut de 8.000 de lei va pierde net 468 de lei din indemnizația lunară

Indemnizația brută lunară pentru concediul medical ar urma să scadă cu 10% în 2025 raportat la valoarea din 2024. Conform unei simulări de calcul, un angajat cu salariul mediu brut de 8.000 de lei ar urma să piardă 468 de lei pentru o lună de concediu medical.

În luna decembrie 2024, un angajat cu salariu mediu brut de 8.000 de lei încasează ca îndemnizație netă de concediu medical suma de 3.510 de lei. Conform ordonanței austerității propuse de guvern și Ministerul Finanțelor, în 2025 îndemnizația lunară de concediu medical pentru același angajat cu salariul mediu brut de 8.000 de lei va fi de doar 3.042 de lei. Este vorba de o sumă netă de 3.042 de lei.

• Ministerul de Finanțe a mai publicat un proiect după apariția acestuia care conținea reducerea indemnizației de concediu medical la 65% din baza de calcul. În ultima variantă, indemnizația este păstrată la 75%.

Diferența între indemnizația pentru o lună de concediul medical va scădea cu 468 de lei în 2025 pentru un angajat cu salariul mediu brut. În medie, indemnizația de concediu medical va scădea cu 10% pentru fiecare angajat.

În proiectul ordonanței de urgență referitoare la măsurile de austeritate bugetară din 2025 sunt prevăzute și măsuri legate de plata concediilor medicale.

Astfel, indemnizațiile plătite pentru plata concediilor medicale vor scădea în 2025 cu 10% fața de cele din acest moment.

Se scade de la 75% la 65% din veniturile brute

Conform proiectului de ordonanță de urgență se prevedere că alineatul (1) al art.17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10”, se prevede în proiectul legislativ.

Pentru a beneficia de concediu medical, angajații trebuie să obțină o adeverință de plătitor de la angajator, care confirmă calitatea de asigurat și numărul de zile de concediu medical utilizate anterior. Ulterior, pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului medical, medicul curant eliberează certificatul de concediu medical, care trebuie transmis angajatorului pentru calculul și plata indemnizației corespunzătoare.

Legislația privind indemnizația concediului medical

În anul 2024, reglementările privind plata concediilor medicale în România au suferit modificări semnificative, în special în ceea ce privește contribuțiile sociale aplicabile indemnizațiilor de concediu medical.

• Introducerea contribuției CASS pentru concediile medicale

Începând cu 1 ianuarie 2024, prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023, indemnizațiile de concediu medical au fost supuse contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%. Anterior, aceste indemnizații erau scutite de la plata CASS. Astfel, indemnizațiile brute au devenit supuse următoarelor rețineri:

• Contribuția la asigurările sociale (CAS) de 25%
• Impozitul pe venit de 10%
• Contribuția CASS de 10%

Această modificare a dus la o creștere a cotei totale de impozitare a indemnizațiilor de concediu medical la 45%, comparativ cu 35% în anul 2023, ceea ce a rezultat în diminuarea sumelor nete primite de angajați în perioada concediului medical.

La 12 aprilie 2024, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 34/2024, care a modificat regimul de taxare a indemnizațiilor de concediu medical. Conform noilor prevederi, contribuția CASS de 10% se aplică doar pentru următoarele tipuri de concedii medicale:

• Cod 01 – Boală obișnuită
• Cod 07 – Carantină
• Cod 10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru

Pentru celelalte tipuri de concedii medicale, cum ar fi maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal, urgențe medico-chirurgicale și altele, indemnizațiile au fost scutite de la plata contribuției CASS.

Calculul indemnizației de concediu medical în 2024

Baza de calcul a indemnizației se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, cu un plafon stabilit la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară. Indemnizația variază între 75% și 100% din baza de calcul, în funcție de tipul concediului medical.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% asupra bazei de calcul, așa cum este prevăzut de art. 10 din Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, cu modificările și completările ulterioare. Această bază de calcul se determină ca o medie a veniturilor lunare brute realizate de asigurat în ultimele 6 luni anterioare lunii în care survine concediul medical, luate în considerare la calculul contribuției pentru concedii și indemnizații.

Procentul de 75% este aplicabil în cazul concediilor medicale pentru boală obișnuită (cod 01) și alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, cu excepția celor care beneficiază de un procent diferit (de exemplu, 100% în cazuri precum accidente de muncă sau boli profesionale, sarcină și lăuzie etc.).

Cuantumul indemnizației brute nu poate depăși plafonul stabilit de legislație, care se referă la un maximum de 12 salarii minime brute pe țară.

Indemnizația brută pentru concediul medical al unui angajat cu un salariu brut de 8.000 de lei, pentru întreaga lună decembrie 2024, este de 6.000 de lei.

Aceasta a fost calculată aplicând procentul de 75% asupra bazei de calcul lunare, conform prevederilor legislative actuale.

• Venitul net al angajatului pentru concediul medical din decembrie 2024, după aplicarea tuturor contribuțiilor și impozitelor, este de 3.510 lei.

Detaliile deducerilor sunt:

• CAS (Contribuția la Asigurările Sociale): 1.500 lei
• CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate): 600 lei
• Impozit pe venit: 390 lei

Simulare calcul concediu medical 2025

Dacă procentul indemnizației pentru concediu medical ar scădea la 65% în 2025, indemnizația brută pentru o lună de concediu medical ar fi de 5.200 de lei.

Acest calcul este bazat pe aceeași bază de calcul lunară și numărul de zile din decembrie.

Dacă indemnizația pentru concediu medical ar scădea la 65% în 2025, venitul net al angajatului pentru o lună de concediu medical ar fi de 3.042 lei.

Detaliile deducerilor sunt:

• CAS (Contribuția la Asigurările Sociale): 1.300 lei
• CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate): 520 lei
• Impozit pe venit: 338 lei

Aceste calcule reflectă contribuțiile și impozitele aplicabile conform reglementărilor actuale.