PROPUNEREA lui Iohannis privind CSAT. Adrian Năstase invocă experimentul „Geoană”

„Procurorul general poate fi membru al CSAT? Raspunsul este Da sau Nu, in functie de viitoarea natura juridica a CSAT sau de o eventuala modificare a statutului procurorilor”, scrie Adrian Năstase.

Potrivit fostului premier, în actuala organizare constitutionala, CSAT reprezinta „o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate cu caracter autonom, infiintata prin lege organica, prezidata de presedinte si supusa controlului parlamentar” (Verginia Vedinas, in „Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole”, C.H. Beck, 2008, coord. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, p.1142).

„Este evident deci ca CSAT reprezinta o parte a executivului – conform Constitutiei actuale si legii de organizare a CSAT. In conditiile in care statutul procurorilor ar fi de „avocati ai statului” in procese, deci nu de magistrati, procurorul general ar putea face parte dintr-o structura executiva. Avand insa statutul de magistrat, in organizarea constitutionala actuala, acest lucru nu ar fi posibil”, susţine Năstase.

Klaus Iohannis propune ca PROCURORUL GENERAL să fie membru CSAT

Alte articole

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: „CSAT a desecretizat doar o mică parte, e halucinant ce mai e acolo”

În acest context, fostul premier aminteşte de „experimentul Geoana”:

„La finalul anului 2008, guvernul coalitiei PDL-PNL a adoptat o ordonanta de urgenta prin care presedintele Senatului (Mircea Geoana) devenea vicepresedinte al CSAT ( OUG 224/2008 pentru modificarea art. 5 din Legea 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT). In felul acesta, presedintele unei Camere a Parlamentului devenea membru al unei autoritati controlate de parlament! Desi ordonanta a fost aprobata in parlament, ea a fost atacata, de grupul PNL (!), la Curtea Constitutionala, intre altele pe motiv ca incalca principiul separatiei puterilor in stat (vezi, spre exemplu, declaratiile de atunci ale liderului de grup – Eugen Nicolaescu sau ale lui George Scutaru). In final, Mircea Geoana, la mijlocul anului 2009, s-a retras din CSAT, inainte ca CCR sa se pronunte.

Decizia Curtii, in acele circumstante, a fost ca legea de adoptare a ordonantei era neconstitutionala, ca urmare a incalcarii normelor constitutionale privitoare la adoptarea ordonantei de urgenta.”

În concluzie, Năstase indică variantele prin care propunerea lui Iohannis poate deveni relizabilă.

„Tinând deci cont de aceste aspecte, fie – prin viitoarea Constitutie – se schimba natura juridica a CSAT, pentru ca includerea unui magistrat in structura sa sa nu fie considerata o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, fie, cu acel prilej, se va schimba statutul procurorilor, pentru ca ei sa devină parte a executivului. Parerea mea…”