„Programele de prospectare vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre. Nu se va fora în oraşe sau zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate prin legislaţia în vigoare”, informează MMSC.
Totodată, operaţiunile de explorare ce urmează prospecţiunilor nu vor implica utilizarea procedeului fracturării hidraulice. În plus, la iniţativa Guvernului se vor organiza dezbateri publice, în care vor fi incluse şi autorităţile locale, grupurile parlamentare, societatea civilă şi organizaţiile de mediu.
Potrivit ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, în cazul celor două perimetre (Vama Veche şi Costineşti) pentru care a fost acordată autorizaţia de explorare a gazelor de şist, primii doi ani vor fi rezervaţi pentru prospecţiune, operaţiune care implică cercetare geologică şi de risc seismic. De asemenea, la etapa de explorare, pentru care va fi nevoie de documente suplimentare din partea companiei solicitante, sondele de foraj vor fi amplasate la o distanţă de minimum 10 km de zonele turistice şi ariile protejate.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis, recent, deciziile etapei de încadrare pentru Chevron România Exploration and Production SRL în cazul perimetrelor Costineşti şi Vama Veche, care cuprinde lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor.
Ministerul Mediului precizează că, pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât „explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani”.
Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad).
Deşi compania nu a precizat când vor începe lucrările, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, arăta că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează cel puţin cinci ani.
Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.