Oamenii au pancarte pe care scrie „SOS lacul seacă”, „Salvaţi lacul din Parcul Circului”, „Scade zi de zi în curând nu va mai fi” sau „SOS lotuşii în primejdie”.
„Motivul protestului este scăderea dramatică a nivelului apei din lacul din Parcul Circului. Situaţia trenează din 2009, atunci am avut o situaţie asemănătoare, s-a rezolvat problema prin aducerea de apă din puţul adiacent lacului şi pomparea în lac, lucru care se întâmplă de zece ani. Din toamnă însă s-a stricat pompa care nici până astăzi nu a fost înlocuită. Problema este că între timp din cauza Primăriei Generale ALPAB – Administraţia Lacuri, Parcuri Bucureşti a fost practic desfiinţată şi atribuţiile sale au trecut către Compania de Parcuri şi Grădini şi Compania de Lacuri şi Agrement. În momentul actual, în loc de un director cu care discutam şi rezolvam cât de cât problemele, acum trebuie să discutăm cu trei oameni şi lucrurile trenează. Oamenii îşi pasează problema de la unul la celălalt şi de două luni pompa se montează, se remontează, se strică, nimeni nu ştie ce se întâmplă”, a declarat, pentru AGERPRES, Silvia Cruceanu, membru în Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei.
Ea a precizat că a avut discuţii cu reprezentanţi ai PMB la Comisia de Ecologie şi Mediu şi li s-a promis că în cursul luni mai ar urma să fie organizată o întâlnire comună cu directorii ALPAB şi ai celor două companii, cu Facultatea de Hidrotehnică şi Grupul de Iniţiativă.
Silvia Cruceanu a explicat că în anul 2014 s-a făcut un studiu hidro-geotehnic comandat de ALPAB Facultăţii de Hidrotehnică, iar cauzele care duc la scăderea nivelului apei sunt multiple – poate fi o semicolmatare a lacului, migrarea pânzei freatice, schimbarea regimului pluviometric, ţinerea lacurilor adiacente sub nivelul normal retenţie şi se presupune că o influenţă ar putea să aibă şi clădirile cu fundaţii adânci care s-au construit adiacent parcului.
În context, preşedintele ONG-ului Eco-Civica, Niculae Rădulescu Dobrogea, a spus că o soluţie ar fi reînceperea pompării apei din puţuri şi găsirea banilor necesari pentru plata energiei consumate.
„Dacă s-ar pompa apă în continuare, nivelul lacului ar fi ridicat. Nimeni nu mai vrea să plătească energia pompării apei din puţ către lac şi atunci se întâmplă ca această nenorocire să devină un dezastru ecologic, pentru că aici avem lotuşii egipteni care sunt unici”, a mai punctat Niculae Rădulescu Dobrogea.