Cei 50 de angajaţi au declanşat un protest spontan în faţa sediului Romstrade cerând să stea de vorbă cu un reprezentant al companiei.
„Ni s-a spus că sunt datorii mari şi toţi banii intră la bănci”, a spus unul dintre salariaţi.
Un altul a cerut ca firma să le dea angajaţilor măcar garanţia reţinută de la ei pentru maşinile şi utilajele pe care le folosesc. „Acum înţelegem că sunt conturile blocate, dar să ne dea măcar garanţia maşinii să facem Sărbătorile, că tot e garanţia în conturile noastre”, a spus protestatarul.
Nelu Iordache este urmărit penal şi pentru delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, pe lângă cele trei infracţiuni pentru care omul de afaceri fusese deja pus sub acuzare.„Prin Ordonanțele din data de 1 decembrie 2012, procurorii au dispus extinderea cercetărilor și punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, în sarcina căruia s-au reținut următoarele infracțiuni: schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, în formă continuată; delapidare, în formă continuată; folosirea cu rea credință a creditului societății, în formă continuată; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (27 acte materiale); spălare de bani”, se precizează într-un comunicat de sâmbătă seară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de Nelu Iordache, administratorul Romstrade fiind acuzat de infracțiunile de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, utilizarea cu rea credință a creditului societății și spălare de bani, toate în formă continuată.
„În rezoluția de începere a urmăririi penale se arată că există date și indicii temeinice că învinuitul Nelu Ioardache, în calitate de administrator al firmei SC ROMSTRADE SRL, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 25.000.000 lei, bani încasați în vederea proiectării și execuției lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.
Cea mai mare parte, și anume 9.580.000 lei din suma destinată pentru construcția autostrăzii, a fost folosită la efectuarea de plăți către o companie de transport aerian controlată de învinuit, plăți făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. O altă parte din bani, și anume 9.861.000 lei, au fost retrași în numerar cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare cumpărare”, a anunţat vineri DNA.