Sediul Consiliului European evacuat în urma unei acţiuni de protest Greenpeace cu un vehicul de pompieri la summitul european, menită să tragă un semnal de alarmă privind ”urgenţa climatică”
”Summitul este menţinut, dar, în funcţie de situaţie, el ar putea să fie organizat în clădirea Justus Lipsus”, situată în apropierea clădirii Europa – în care se aflau activiştii – a anunţat cu puţin înainte de sfârşitul acţiunii activiştilor un reprezentant al preşedinţiei Consiliului.
Poliţia belgiană a lansat o operaţiune în vederea dislocării celor 28 de activişti Greenpeace sosiţi la bordul unui vechi vehicul de pompieri, modificat pentru a înşela poliţia.
Ei au escaladat arhitectura metalică a clădirii Europa – noul sediu al Consiliului – şi au desfăşurat o banderolă cu scopul de a alerta cu privie la ”urgenţa climatică”.
Imaginea respectivă dă senzaţia că imobilul este în flăcări
Acţiunea a început joi dimineaţa şi s-a încheiat către ora 10.30 GMT (12.30, ora României), a constatat un fotograf AFP la faţa locului.
Summitul european urmează să înceapă joi la ora locală 15.00 (16.00, ora României).
Pompierii de la Bruxelles au desfăşurat două scări mari pentru a permite poliţiştilor să se caţere pe structură şi să reţină activiştii. Poliţia a confirmat AFP că au avut loc aproximativ 20 de arestări. Potrivit Greenpeace, persoanele arestate sunt francezi, belgieni şi germani.
”Ne-am făcut datoria”
Greenpeace şi-a exprimat satisfacţia faţă de această operaţiune. ”Ne-am făcut datoria”, a declarat o purtătoare de cuvnt a ONG-ului, Laura Ullmann.
Organizaţia a dejucat securitatea Consiliului European în urmă cu zece ani, în decembrie 2009, pentru a reclama acţiuni UE la Summitul Modificărilor Climatice de la Copenhaga, câteva zile mai târziu.
Activiştii, ”înarmaţi” cu false ecusoane, s-au dat atunci drept o delegaţie oficială. Limuzinele lor închiriate au intrat între două coloane oficiale şi au sosit la intrarea Consiliului, unde au desfăşurat banderole.
La summitul de joi şi vineri, liderii europeni încearcă să ajungă la un acord asupra obiectivului unei neutralităţi a carbonului până în 2050, aflată în centrul ”Pactului verde” al Ursulei von der Leyen, care se loveşte de reticenţe ale unui număr de trei ţări din Europa de Est, Polonia, Ungaria şi Cehia, dependente de energia fosilă.