Protestatarii au început să vină pe strada Dezrobirii, în zona staţiei de metrou Gorjului din cartierul Militari, începând de la ora 16.00, cu steaguri, pancarte şi mesaje contra exploatării miniere cu cianuri, dar şi a gazelor de şist. O oră mai târziu, manifestanţii au plecat în marş, pe traseul Bulevardul Iuliu Maniu – Bulevardul Timişoara – strada General Vasile Milea – Şoseaua Cotroceni – Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Mihail Kogălniceanu – Piaţa Universităţii.
La plecare erau aproximativ 2.000 de manifestanţi, pe traseul marşului acestora alăturându-se şi alte persoane.
Protestatarii au scandat „Roşia Montană nu e de pomană”, „Uniţi, salvăm Roşia Montană” şi au pancarte pe care scrie „Soarta Roşiei Montana = Soarta României”, „Mă voi lega cu lanţuri de 24 de karate”, „Natura-i viaţă, cianura-i moarte” şi „14 ani de rezistenţă arată că se poate. Continuăm împreună şi câştigăm”.
Coloana de manifestanţi era încadrată de jandarmi şi poliţişti de la rutieră, care au întrerupt temporar circulaţia pe porţiunea de drum în care se aflau manifestanţii.
Proteste similare erau anunţate duminică în mai multe oraşe din ţară, printre care Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Suceava, Buzău, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Târgu Mureş şi Braşov. De asemenea, sunt anunţate proteste şi la Budapesta, Londra, Los Angeles, Washington, Berlin, Amsterdam, Milano, Praga, Paris, Toronto, Viena, Barcelona şi Bruxelles.
Manifestanţii cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege.
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.
În 29 septembrie, peste 2.000 de persoane au plecat în marş de la metrou Titan spre Universitate, pe traseul bd. Nicolae Grigorescu – bd. Camil Ressu – Dristor – bd. Mihai Bravu – str. Dristorului – str. Delea Nouă – Calea Călăraşilor – bd. Corneliu Coposu – bd. I. C. Brătianu.
În 22 septembrie, aproximativ 15.000 de persoane au participat la marşul de protest faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, aceşti mergând de la Universitate, pe Bulevardul Carol, Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, de unde au revenit în Piaţa Universităţii, pe care au ocupat-o timp de câteva ore.
În 15 septembrie, aproximativ 15.000 de oameni au participat la marşul din capitală, care s-a desfăşurat pe traseul Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, de unde au revenit în Piaţa Universităţii.
În timpul manifestărilor din Capitală, protestatarii au blocat, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta şi alte artere importante, dar şi toată Piaţa Universităţii. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române.
Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.
Proiectul este analizat în prezent de Comisia parlamentară specială, la care sunt audiaţi reprezentanţi ai mai multor instituţii. În 10 octombrie este programată la Comisie o întâlnire cu experţi pro şi contra proiectului Roşia Montană, care îşi vor exprima punctul de vedere. Audierile din Comisie se vor încheia în 11 octombrie, cu dezbateri la care vor participa reprezentanţi ai societăţii civile, care sunt pro şi contra proiectului Roşia Montană, inclusiv sindicate şi reprezentanţi ai Pieţei Universităţii. Membrii Comisiei vor începe apoi dezbaterea pe articole a proiectului de lege propus de Guvern, prilej cu care vor fi discutate toate amendamentele propuse până la acea dată.