Protocol SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP şi STS, funcţional de 13 ani. Actul, SEMNAT în mandatul lui Ion Iliescu

„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, la iniţiativa CSAT, serviciile şi ministerele implicate fiind semnatari ai documentului. La acel moment, preşedinte al României era Ion Iliescu. Documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014.

„Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere. S-au eficientizat instrumentele de comunicare şi conlucrare directă cu ceilalţi parteneri, stabilindu-se proceduri/abordări operative în transmiterea informaţiilor de interes interinstituţional. De asemenea, conform tendinţei de descentralizare, au crescut consistenţa şi calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituţiilor – părţi semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanţei sesizărilor transmise la nivel judeţean”, se arată în raportul SRI pentru anul 2014, potrivit Mediafax.

Ţuţuianu: Directorul Eduard Hellvig a cerut denunţarea protocoalelor de colaborare care nu mai sunt necesare VIDEO

În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.

Alte articole

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Se fac angajări în Poliţie. Care sunt condiţiile minime care trebuie îndeplinite

„Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale”, explică SRI în raportul postat pe site.

Cooperarea s-a realizat şi prin: efectuarea, la cererea uneia dintre părţile semnatare, de verificări în bazele de date operative, inclusiv în cadrul unor relaţii de cooperare externe; accesul online la bazele de date; participare la activităţi comune desfăşurate în ţară; elaborarea, în comun, a unor evaluări/informări şi propuneri destinate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; efectuarea de investigaţii informative şi lucrări de supraveghere operativă; acordarea de asistenţă logistică, tehnică şi organizatorică pentru îndeplinirea misiunilor specifice; schimb de experienţă şi specialişti şi sprijinirea reciprocă în procesul de formare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului, se explică în raportul SRI.

Potrivit sursei citate, „principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, SPP şi Ministerul Justiţiei”. În raport, SRI a explicat cum a funcţionat colaborarea cu fiecare dintre principalele instituţii semnatare ale protocolului.

„Parteneriatul cu Ministerul Public a funcţionat şi în 2014 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale. Cooperarea cu MAI şi-a menţinut tendinţa ascendentă din punct de vedere calitativ înregistrată în anii anteriori, iar în 2014 s-a constatat, spre deosebire de perioada anterioară, o creştere şi a volumului activităţilor de cooperare. Conlucrarea s-a caracterizat prin disponibilitate reciprocă în realizarea schimburilor de informaţii, înregistrându-se, totodată, progrese în ceea ce priveşte debirocratizarea şi operativitatea demersurilor. Colaborarea cu MApN, în creştere atât din punct de vedere calitativ, cât şi numeric, s-a evidenţiat prin nivelul ridicat de consistenţă şi complexitate a activităţilor desfăşurate. Pe relaţia cu SIE, schimbul de informaţii s-a dinamizat, înregistrându-se o creştere de aproximativ 32%, comparativ cu 2013. În ceea ce priveşte conlucrarea cu SPP, se constată o scădere a volumului de activităţi vizând protecţia demnitarilor, respectiv a numărului de controale antiteroriste şi intervenţii pirotehnice. Referitor la cooperarea cu Ministerul Justiţiei, se remarcă sporirea semnificativă a schimbului de mesaje. Dat fiind specificul activităţii, cooperarea cu STS s-a menţinut la un nivel relativ sc scăzut, limitându-se în mare parte la acordarea, la cerere, de asistenţă tehnică de specialitate”, se arată în raportul de activitate al SRI din anul 2014.