Prună, despre recursul compensatoriu: În varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum au ieşit peste 11 mii

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că se va întâlni miercuri cu ministrul Tudorel Toader, pentru a lua o decizie în privinţa acestei legi „neinspirate”, iniţiate de Guvernul Cioloş.

Raluca Prună îi răspunde premierului Viorica Dăncilă pe tema legii recursului compensatoriu: „Declaraţia mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilităţii. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susţinut de coaliţia PSD-ALDE şi realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament şi după aceea a urmat calea parlamentară (…). În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de aşa natură, s-au modificat condiţiile şi s-au făcut mult mai flexibile”.

Fostul ministru precizează că „în varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieşit peste 11 mii”.

Citeşte şi:  Klaus Iohannis cere Guvernului să găsească urgent soluţii pentru legea recursului compensatoriu

Alte articole

Concedieri 2025. Marcel Ciolacu taie 1.800 de posturi, după modelul Elon Musk, sindicaliştii cer concursuri de angajare

Cornul abundenţei pentru bugetari: Ajutor de încălzire de 670 de lei, tichete de masă, primă de ziua angajatului, primă de ziua femeii, de ziua copilului, a minerului, a energeticianului, de Crăciun, de Paște, Sfânta Varvara, dar și decontarea biletelor de concediu

Întrebată de ce au beneficiat de legea recursului compensatoriu şi deţinuţii care au comis infracţiuni cu violenţă, Raluca Prună a explicat: „Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie. Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni”.

Fostul ministru tehnocrat al Justiţiei spune că efectele legii recursului compensatoriu sunt devastatoare: „Haideţi să ne uităm instituţional, să vedem cine a adoptat acest proiect de lege şi răspunsul este Parlamentul. Mai mult decât atât, a existat o obiecţie de neconstituţionalitate a acestei legi şi legea a mers inclusiv la CCR, care constată că este constituţională (…). Nu discutăm de vinovăţii aici, discutăm de efecte şi efectele sunt devastatoare, au un puternic impact emoţional”.

Întrebtaă ce se poate face acum, Raluca Prună a explicat: „Legal vorbind, se poate iniţia fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să ştim că dacă legea aceasta va fi abrogată pentru persoanele care se află astăzi în închisoare, în executarea unei pedepse, indiferent de abrogarea legii, pentru că legea aceasta a recursului compensatoriu este o lege de drept penal substanţial, va continua să li se aplice această lege, ca pe principiul legii penale mai blânde. Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (…), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reţinem este că legea aceasta care a fost modificată într-un mod fundamental produce nişte efecte, pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm şi care să ne facă să revenim la punctul zero”.