Creșterea economică și bunăstarea, dezvoltarea resursei umane și a infrastructurii, convergența reală și reducerea decalajelor sunt tot atâtea procese ce reflectă efectele de multiplicare ridicate aduse de integrarea în Uniunea Europeană.
România în afara UE ar fi însemnat intrarea în cercul vicios al subdezvoltării, rămânerea în periferie și creșterea decalajului față de țările dezvoltate din UE. Beneficiile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente.
Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală cu 2 pp mai mică în perioada 2007-2023, dacă avem în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1.126 miliarde lei, față de 1.606 miliarde lei în anul 2023. Adică cu 480 miliarde lei mai mic.
Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100), (în fața Ungariei, Croației, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 59%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE.
Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, au crescut cu peste 266 miliarde lei investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Integrarea în UE a însemnat un efect net de creștere a comerțului, investițiilor și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.258.600 persoane, cu 683.618 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE.
Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1989 lei față de situația din prezent.
Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 976 lei față de cel din prezent.
Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 61% față de cea existentă într-o Românie în afara UE.
România în afara UE ar fi însemnat 2.484.000 de români săraci în plus față de situația din anul 2023. Integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% și 50%, față de situația existentă în România în afara UE.
Post-aderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 65 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (compuse din fonduri de pre-aderare, fonduri aferente Cadrului Financiar Multianual 2007-2013, Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și NextGenerationEU 2021-2023) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene. Astfel, România este un beneficiar net al bugetului comunitar, în condițiile în care finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situându-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate până acum.
Adâncirea integrării României în UE va conduce la modernizarea României, țara noastră devenind pe termen mediu cea mai puternică din punct de vedere economic și geopolitic dintre țările din Europa Centrală și de Sud- Est.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.