Numărul cazurilor de abuz al marilor retaileri față de producătorii români a crescut în ultima perioadă și a ajuns și pe masa Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Acesta a dispus controale împotriva acestui comportament discriminatoriu și susține introducerea plafonării adaosului comercial la produsele românești, ca măsură de protejare a producătorilor români.
”Anunț public că nu renunțăm la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele românești”, a declarant la ultima ședință de Guvern premierul Marcel Ciolacu, după o serie de reacții în cascadă avute de PSD împotriva abuzurilor față de producătorii români.
Social democrații susțin intervenția statului pentru combaterea abuzurilor împotriva producătorilor autohtoni. Premierul Ciolacu pune presiune pe Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și direcția Antifrauda a ANAF să controleze marii retailer în privința acestor abuzuri.
În plus, Guvernul Ciolacu urmărește introducerea unei noi măsuri pentru plafonarea adaosului comercial la produsele românești, asta după ce limitarea prețurilor la o listă de produse alimentare a dat rezultate pozitive în economie, în ultimul an.
”Scăderea pentru a patra lună consecutivă a inflației e confirmarea că acest guvern e pe traseul corect. Sunt convins că prețurile vor scădea în continuare. Sunt convins măsurile de plafonare a prețurilor la energie și gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază, vor continua să producă efectele dorite”, a mai spus premierul.
Marii retaileri Cash&Carry vs. micii comercianți români
Cel mai recent abuz este cel al marilor retaileri de tip Cash&Carry asupra micilor comercianți autohtoni. Aceștia acuză întârzierea facturilor în SPV, lucru care duce la amânarea înregistrării mărfurilor, deci și vânzarea lor. În cazul multor produse, precum cele din carne, acestea expiră.
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) a făcut publice aceste situații.
„Omul nu a mai primit factura, ci un aviz. A zis: «Domnule, mie îmi trebuie factura». Pe aviz nu avea prețurile de achiziție. Avea 50 de produse, dar nu avea prețul de achiziție, ci numai cantități. S-a dus la biroul de informații și i-au zis: «O să-ți vină în e-factura, nicio problemă». S-a dus acasă cu produse proaspete precum carne, cârnați etc., a căutat pe site (în SPV la MF-ANAF n.r.) și nu a găsit factura aferentă avizului respectiv (…) Le-a spus celor de la Cash&Carry: «Eu ce fac? Am termen de garanție la carne de 3-4 zile. Eu nu pot să o vând pentru că nu știu prețul de achiziție. Nu am făcut poză cu telefonul la raft și oricum nu pot să vând pentru că nu am acte de intrare» ”, a declarat Feliciu Paraschiv, povestind întâmplarea unui mic comerciant român.
Abuzul delistărilor, condamnat de PSD
Scandalul practicilor neloiale ale marilor retaileri a scos la iveală, numai in ultimele luni, 3 delistări abuzive de răsunet au avut loc: Magiunului de Topoloveni, scos de la raft de Metro, înghețata Creamola din Teleorman, delistată de Carrefour si Prăvălia D Art, specializată în producția de deserturi, delistată de Profi.
Din cauza cazurilor repetate, semnalate de producătorii români, președintele Comisiei economice din Parlament, senatorul PSD Daniel Zamfir i-a chemat la audieri în cadrul lucrărilor Comisiei pe Dan Virgil Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței, dar și pe reprezentanții marilor retaileri de pe piața din România.
„Am solicitat astăzi prezența dumneavoastră pentru că nemulțumirile pe care le-au avut producătorii români sunt legate într-o proporție covârșitoare de felul în care Consiliul Concurenței răspunde solicitărilor, acelor plângeri cu privire la faptul că anumite chestiuni semnalate cu privire la delistarea produselor, cu privire la anumite clauze abuzive, delistări unilaterale”, a declarat în ședință Daniel Zamfir.
Soluția stabilită în urmă cu câteva săptămâni de Consiliul Concurenței, după audierile din Senat, a fost să trimită 300 de solicitări către producătorii de bunuri de larg consum din România pentru a furniza informații despre problemele pe care le întâmpină. Producătorii vor putea răspunde anonimizat, termenul fiind de 30 zile de la trimiterea solicitării.