Ministrul Culturii Lucian Romaşcanu, senator PSD, propune, printr-un amendament la un proiect de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Guvernul Cîţu, ca operatorii de cablu care deţin putere semnificativă pe pieţe aflate în strânsă legătură, consolidându-şi astfel puterea de piaţă să poată fi obligaţi prin decizie a CNA să opteze pentru păstrarea activităţii doar pe una dintre pieţe.
Proiectul de lege a fost iniţiat de Guvernul Cîţu, cu titulatura „Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr, 39/2005 privind cinematografia”, scopul declarat fiind, conform expunerii de motive. „transpunerea Directivei nr. nr. 1808 din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii media audiovizuale (Directiva serviciilor media audiovizuale) având în vedere evoluţia realităţilor pieţei”.
Titlul Legii a fost modificat în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, devenind „Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia precum şi pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune”. Proiectul a fost depus la Parlament în 11 octombrie 2021, iar în decembrie a fost adoptat în plenul Camerei Deputaţilor, fiind apoi depus la Senat, care este Cameră decizională în acest caz. Proiectul a primit avizele necesare din celelalte comisii, iar Comisia de cultură este cea care trebuie să întocmească raportul, având deja mai multe şedinţe pe acest subiect.
La Comisia de cultură a Camerei, deşi Guvernul nu a propus nicio prevedere în acest sens, au fost acceptate mai multe amendamente ale deputatului PSD Ioan Vulpescu, fost ministru al Culturii, amendamente care completau articolul 44 al Legii audiovizualului, referitor la necesitatea unei limitări a concentrării proprietăţii şi extinderii cotei de audienţă în domeniul audiovizualului, pentru protejarea pluralismului de opinii şi a diversităţii. Acelaşi articol a fost modificat şi completat şi la comisia similară din Senat.
MODIFICĂRI PROPUSE ÎN COMISIA DE CULTURĂ DIN SENAT
În Comisia de cultură de la Senat, la propunerea senatorului PSD Lucian Romaşcanu, în varianta iniţiată de Vulpescu şi aprobată de Cameră, termenul de „furnizor” a fost înlocuit de cel de „distribuitor”.
Prin urmare, în forma discutată recent în Comisia senatorială de cultură, articolele modificate au următoarele formulări:
– „Se consideră concentrare a proprietăţii şi atunci când un radiodifuzor sau distribuitor de servicii prin intermediul reţelelor de comuncaţii electronice deţine putere semnificativă pe piaţă, fie individual, fie împreună cu alte întreprinderi şi se găseşte într-o poziţie echivalentă cu poziţia dominantă, şi anume o poziţie de putere economică care îi permite să se comporte într-o măsură apreciabilă independent faţă de concurenţi, clienţi şi, în cele din urmă, faţă de consumatori”.
– „Atunci când un radiodifuzor sau distribuitor de servicii prin intermediul reţelelor de comuncaţii electronice deţine putere semnificativă pe o piaţă specifică, acesta poate fi, de asemenea, desemnat ca având o putere semnificativă pe o piaţă aflată în strânsă legătură, în cazul în care legăturile dintre cele două permit valorificarea puterii de pe piaţa specifică pe piaţa cu care se află în strânsă legătură, consolidând astfel puterea pe piaţă a respectivului furnizor sau distribuitor de servicii”
– „Determinarea poziţiei dominante derivată din concentrarea proprietaţii se face prin analiza numărului de avize de retransmisie detinute de distribuitorul de servicii coroborat cu informaţiile furnizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii cu privire la numărul de abonaţi precum şi orice alte informaţii solicitate distribuitorului”.
Un alt amendament susţinut de Lucian Romaşcanu la acelaşi articol se referă la cazurile în care un operator de cablu care deţine o putere semnificativă pe o piaţă are putere semnificativă şi pe o altă piaţă aflată în strânsă legătură, situaţie în care CNA va emite o decizie prin care respectivul distribuitor de servicii prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice va fi obligat să opteze pentru păstrarea activităţii doar pe una dintre pieţe.
O astfel de prevedere ar putea viza inclusiv grupul DIGI | RCS & RDS, care deţine şi companie de cablu şi are şi divizie media, din care fac parte, printre altele, postul de televiziune Digi24 şi Digi Sport.
„Se consideră că un furnizor de servicii deţine o poziţie preponderentă în formarea opiniei publice, în cazul în care concentrarea proprietăţii sale depăşeşte 40% din piaţa serviciilor de retransmisie prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Determinarea concentrării proprietăţii se face prin luarea în considerare a numărului de abonaţi, conform datelor furnizate periodic de ANCOM, la solicitarea consiliului”, conform unui alt amendament iniţiat de Romaşcanu.
De asemenea, el mai propune: „La depăşirea cotei de concentrare a proprietăţii de către un distribuitor de servicii de programe, Consiliul va lua măsuri de impunere a retransmiterii gratuite a tuturor serviciilor de programe nou lansate sau care nu se regăsesc în lista must carry, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni”.
Lucian Romaşcanu şi-a argumentat aceste ultime amendamente afirmând că soluţia este necesară pentru preîntâmpinarea abuzului de poziţie dominantă al unui operator economic care ar putea folosi poziţia preponderentă pe care o deţine pe una dintre pieţe pentru a perturba activitatea pe cealaltă piaţă.
„Este necesară implicarea CNA pentru a evita apariţia unei situaţii de abuz de poziţie dominantă în piaţa audiovizuală. Consiliul Concurenţei nu analizează implicaţiile pe care le are poziţia dominantă a unui operator într-o piaţă conexă (e.g. piaţa serviciilor de programe tv) aceleia principale (e.g. piaţa de distribuţie a serviciilor de programe tv) pe care activează respectivul operator”, susţine el.
Reacţia RCS&RDS
„RCS & RDS este de părere că primordială este protejarea interesului României în domeniu, mai precis evitarea impunerii de sancţiuni din partea organismelor europene, sancţiuni ce pot veni pe fondul întârzierii adoptării acestor prevederi. Astfel, considerăm că este deosebit de important ca Proiectul de lege care se află acum în dezbaterea Senatului să fie adoptat cu celeritate, în forma iniţiatorului, mai precis în forma redactată de către Guvern. Orice alte interese private trebuie să se subordoneze interesului major al României, de evitare a sancţiunilor.”, transmit oficialii RCS & RDS, subliniind că „adoptarea legii în forma cerută de către autorităţile europene şi realizată de către Guvern prin acest proiect de lege, nu afectează funcţionalitatea actuală, RCS & RDS fiind o societate care acţionează şi îşi desfăşoară activitatea după regulile şi legile în vigoare”, au transmis reprezentanţii RCS & RDS.
„Dacă proiectul, în forma trimisă de Guvern către Parlament, intră în vigoare, nu considerăm că ar trebui să renunţăm la niciuna dintre activităţi, neexistând o incompatibilitate între cele două pieţe. Aşa cum am spus, un astfel de demers ar demonstra responsabilitate, astfel încât România nu ar risca sancţiuni severe şi plata unor importante sume de bani din bugetul de stat”, a transmis compania.
De asemenea, oficialii RCS & RDS propun ca, dacă amendamentele aduse legii sunt de natură să întârzie procesul de adoptare, proiectul să fie adoptat rapid în forma propusă de Guvern, în timp ce toţi jucătorii privaţi din pieţele de profil pot fi invitaţi la dezbateri de către legiuitor cu privire la orice proiect de modificare a Legii audiovizualului.
Totodată, RCS & RDS consideră că „interesele unor companii private, aflate în directă concurenţă şi uneori chiar în conflict, nu ar trebui să fie arbitrate de către Parlament”.
Oficialii RCS & RDS precizează că propunerile şi dezbaterile aferente privind modificările aduse Legii audiovizualului au fost de la bun început nu doar în atenţia companiei, ci şi în atenţia tuturor jucătorilor din această piaţă foarte sensibilă, în care concurenţa puternică dintre agenţii economici are efecte benefice pentru consumatori.
Proiectul de lege a fost iniţiat de Guvernul Cîţu, cu titulatura „Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr, 39/2005 privind cinematografia”, scopul declarat fiind, conform expunerii de motive. „transpunerea Directivei nr. nr. 1808 din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii media audiovizuale (Directiva serviciilor media audiovizuale) având în vedere evoluţia realităţilor pieţei”.
Se consideră că un furnizor de servicii deţine o poziţie preponderentă în formarea opiniei publice, în cazul în care concentrarea proprietăţii sale depăşeşte 40% din piaţa serviciilor de retransmisie prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice. Determinarea concentrării proprietăţii se face prin luarea în considerare a numărului de abonaţi, conform datelor furnizate periodic de ANCOM, la solicitarea consiliului.
În afara amendamentului prin care CNA poate cere operatorilor de cablu care deţin putere semnificativă pe pieţe aflate în strânsă legătură, consolidându-şi astfel puterea de piaţă, să opteze pentru una dintre pieţe, senatorul PSD Lucian Romaşcanu a propus şi ca la depăşirea cotei de concentrare a proprietăţii de către un distribuitor de servicii de programe, CNA să ia măsuri de impunere a retransmiterii gratuite a tuturor serviciilor de programe nou lansate sau care nu se regăsesc în lista must carry, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni”.