Puiu Popoviciu şi foştii şefi DGIPI şi DGA, Cornel Şerban şi Petru Pitcovici, trimişi în judecată

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii faptelor, Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti la data comiterii faptelor, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, şi Andrei Mihai Bejinaru, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată

Procurorii i-au mai trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe Mihai Ion Florin Luican, prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Gabriel Răsvan Toader, secretar la Prefectura Capitalei şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Ioan Todiraş, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti la data comiterii faptelor, Lizeta Minea, secretar la Primăria Sector 1 şi membru a subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, şi Gheorghe Petrulian, şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, notează procurorii în documentul citat.

Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole şi 51% pentru S.C. Log Trans S.A. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au precizat procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, pentru a pune în aplicare „înţelegerea ascunsă” cu omul de afaceri Gabriel Popoviciu, rectorul Ioan Niculae Alecu i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului USAVS Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, ar fi susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu şi că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi.

„Inculpatul Alecu Ioan Niculae a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu Gabriel Aurel şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Astfel, în 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAVM, Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare, parte din suprafaţa de 224 de hectare a fermei Băneasa, împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate.

La solicitarea lui Alecu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu, „fiind direct interesat”, i-ar fi promis ca îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa.

„Astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia mun. Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAVM Bucureşti. Aceasta, deşi membrii comisiei cunoşteau ca terenul aparţinea domeniului public şi că, pentru a fi restituit, trebuia să fie trecut în domeniu privat al statului, prin hotărâre de guvern. În legătură cu subcomisia de aplicare a Legii 1/2000, menţionăm că inculpaţii Minea Lizeta şi Todiraş Ioan, au întocmit în fals un referat în care au consemnat că terenul aferent Fermei Băneasa a fost trecut din domeniul public în cel privat, document înaintat comisiei mun. Bucureşti”, mai scriu procurorii în documentul citat.

Procurorii îi acuză pe Mihai Ion Florin Luican şi pe Gabriel Răsvan Toader că, în calitate de prefect şi, respectiv, de secretar la Prefectura Capitalei, ar fi aprobat nota de fundamentare prin care au întărit faptul că terenul a fost trecut din domeniul public în cel privat, indicând o hotărâre de guvern care nu reglementa acest aspect. Ulterior, Comisia municipiului Bucureşti, din care făceau parte Luican, Toader şi Petrulian, a decis emiterea titlului de proprietate.

„După eliberarea titlului de proprietate, inculpatul Alecu Ioan Niculae în înţelegere cu Popoviciu Gabriel-Aurel au aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa (iniţial fusese aportat dreptul de folosinţă al aceleiaşi suprafeţe) şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAVM interzicea acest lucru. În acest context, terenul de 174 de hectare a fost subevaluat. La o dată ulterioară, în cursul anului 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, în condiţii de subevaluare. Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut nici un beneficiu, dimpotrivă a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial”, au precizat procurorii.

În urma eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 de hectare a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 de lei, potrivit DNA.

Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, „lipsind societatea de capital de lucru”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă, solicitând revenirea terenului în suprafaţă de 224 de hectare în proprietatea publică a statului.

Anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile imobile aparţinând lui Ioan Niculae Alecu, Gabriel Aurel Popoviciu, Ştefan Diaconescu, Andrei Mihai Bejenaru, Gabriel Răzvan Toader, Lizeta Minea şi Gheorghe Petrulian, în vederea recuperării prejudiciului.

În acelaşi dosar, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, la data de 24 decembrie 2008, ar fi dat, prin intermediul lui Petru Daniel Pitcovici, unui ofiţer de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie, denunţător în cauză, mită sub formă de băuturi alcoolice, pentru ca acesta să facă cercetări superficiale într-un dosar penal, astfel încât să se ajungă la soluţii de netrimitere în judecată.

Dosarul viza presupuse fapte de corupţie privind tranzacţionarea terenului de 224 de hectare, fiind pe numele lui Popoviciu şi al lui Alecu. Ofiţerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în cauza în care cei doi erau cercetaţi, a precizat DNA.

De asemenea, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, în 15 şi 27 ianuarie 2009, i-ar fi promis aceluiaşi denunţător, prin intermediul lui Ilie Cornel Şerban, şeful DGIPI la acea vreme, cât şi în mod direct, o funcţie în cadrul acestei instituţii, precum şi sprijin în activitatea profesională în viitor.

„Modalitatea majoră prin care inculpaţii Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpaţii Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel-Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, au continuat activitatea infracţională şi s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum şi ce documente trebuie ridicate de la universitate”, au mai notat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Procurorii au dispus disjungerea din această cauză şi continuarea actelor de urmărire penală faţă de Ilie Cornel Şerban şi sub aspectul săvârşii infracţiunii de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase.