În cadrul unei întâlniri cu presa, părintele Federico Lombardi a salutat astfel „mărturia de mare simplitate” şi „acceptarea unui serviciu adus” Bisericii pe care noul Papă le-a manifestat în prima sa declaraţie în faţa credincioşilor.
„El a făcut un gest frumos cerând binecuvântarea lor şi s-a înclinat” în faţa lor, iar această atitudine machează o „continuitate a lui Benedict al XVI-lea”, a declarat el.
Cel de-al 226-lea Suveran Pontif a fost ales într-o procedură dintre cele mai rapide ale Conclavului de la Vatican. În numai două zile, în al cincilea vot al Conclavului, după sesiunile-maraton ale celor 115 cardinali electori Conclavul a hotărât că succesorul lui Benedict al XVI-lea este Arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio.
Predecesorul său, Benedict al XVI-lea, de exemplu, a fost ales după al patrulea vot al Conclavului, în 2005, iar Papa Ioan Paul al II-lea – primul Suveran Pontif care nu a fost italia – a fost ales după cel de-al optulea vot al Conclavului, în 1978.
În vârstă de 76 de ani, după doar patru ani de preoţie a devenit şeful Ordinului Iezuiţilor din Argentina. A studiat în Germania, iar în 1992 a devenit Episcop de Buenos Aires. Din 1998, Jorge Mario Bergoglio a fost Arhiepiscop de Buenos Aires, fiind numit cardinal în 2001.
Noul Suveran Pontif este primul din era modernă care nu vine din Europa, ci de pe un alt continent şi primul Papă ales din America Latină. Dar de fapt, noul Papă, provine dintr-o familie italiană din Argentina. este, totodată, şi primul Papă care provine din Iezuiţi.
Numele lui de Papă pe care şi l-a ales, Francisc I, a stârnit oarecum uimire, deoarece Joge Mario Bergoglio a îndrăznit să îşi spună astfel „întâiul”, după cum s-a comentat în mulţime.
Mai ciudat este faptul că Papa Francisc I devine şi primul papă iezuit. În Biserica Catolică există încă sentimente puternice împotriva iezuiţilor şi chiar unii dintre iezuiţi s-ar fi opus ideii ca unul dintre ei lor să acceadă la Tronul de la Vatican.
Ultimul papă care şi-a ales un nume original înaintea Papei Francisc I a fost Papa Lando, al cărui pontificat a durat doar un an, din 913 până în 914, relatează Wall Street Journal. Papa Ioan Paul I, în 1978, a combinat două nume folosite anterior într-unul nou.
Despre noul Papă s-a spus că este un om care vorbeşte puţin, dar ştie să asculte. A fost crescut modest de părinţii săi şi este sensibil la probelemele şi nevoile oamenilor. Este recunoscut pentru ajutorul pe care îl acordă săracilor şi pentru faptul că îi îndeamnă pe credincioşi să îi ajute pe cei cevoiaşi.
Bergoglio şi-a arătat şi compasiunea faţă de oamenii infectaţii cu HIV-SIDA. Potrivit lui John Allen, de la National Cathedral Reporter, în 2001 Bergoglio a vizitat un spital unde a sărutat picioarele mai multor bolnavi de SIDA.
S-a remarcat prin poziţii teologice conservatoare, condamnând avortul, eutanasia, homosexualitatea şi pledând pentru justiţie socială. Din punctul de vedere al gândirii teologice, Bergoglio este considerat apropiat de organizaţia conservatoare laică Comuniune şi Eliberare, o mişcare afiliată Bisericii Romano-Catolice.
El a condamnat homosexualitatea conform canoanelor apostolice, dar a spus că persoanele homosexuale trebuie respectate ca toţi ceilalţi. Bergoglio s-a opus legalizării căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex în Argentina.
Când a ajuns Cardinal, în 2001, el i-a descurajat pe credincioşi să cheltuiască bani ca să vină la Roma, să îl sărbătorească, spunându-le să doneze săracilor banii pe care i-ar fi cheltuit pe biletul de avion. De asemenea, el însuşi trăieşte modest, într-un apartament simplu şi obişnuieşte să îşi pregătească singur mâncarea.
În zilele dinaintea întâlnirii Conclavului, trei nume de favoriţi se vehiculau. Primul era cel al cardinalului Angelo Scola, Arhiepiscop de Milano, preferat şi de fostul Suveran Pontif, Benedict al XVI-lea, urmat de cel al canadianului Marc Ouellet, şeful Biroului Episcopilor de la Vatican şi cel al cardianului brazilian Odilo Scherer. Pe de altă parte, şi cardinalul Peter Erdo, din Ungaria, a avut sprijinul cardinalilor europeni care l-au ales până acum de două ori ca şef al Conferinţei Episcopilor Europeni, iar numele lui a fost vehiculat ca posibil succesor la Vatican al lui Benedict al XVI-lea.