Putin este dispus să meargă până la capăt. Anunţul care dă fiori omenirii

Preşedintele rus Vladimir Putin a estimat marţi că negocierile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort, transmiţând astfel un semnal că războiul pe care l-a declanşat prin invazia asupra acestei ţări ar putea fi de durată.

Liderul de la Kremlin a acuzat Kievul că zădărniceşte negocierile de pace prin solicitarea unor garanţii de securitate care să acopere toată Ucraina – inclusiv Crimeea şi Donbasul -, şi prin ceea ce preşedintele rus susţine a fi înscenări privind crime de război comise de trupele ruse, relatează Reuters şi CNN.

Vladimir Putin spune că Occidentului îi va imposibil să izoleze o ţară ca Rusia. „Pe vremea URSS sancţiunile erau totale, dar eram totuşi pe primul loc”
”Acum, garanţiile de securitate sunt un lucru, iar chestiunile privind reglementarea relaţiilor asupra Crimeii, Sevastopolului şi Donbasului sunt scoase (de Ucraina) din sfera de aplicare a acestor acorduri. Aşadar, am revenit într-un punct mort”, a spus Putin la o conferinţă de presă.

Prin urmare, el a promis că Rusia ”nu va opri operaţiunile militare” în Ucraina până când acestea nu vor reuşi, susţinând că aceste operaţiuni nu se desfăşoară într-un ritm mai intens pentru a reduce astfel cât mai mult numărul victimelor.

Alte articole

Planul de pace al lui Trump. Propunerea de nerefuzat pe care președintele ales al SUA vrea să i-o facă lui Putin

Vladimir Putin ameninţă că va lovi Kievul cu rachetele Oreşnik. Orice scut NATO, ineficient!

Putin a mai insistat că Rusia nu are de ales şi trebuie să lupte pentru a-i apăra pe rusofonii din estul Ucrainei şi a împiedica transformarea acestei ţări într-o platformă anti-rusească a Occidentului, pe care l-a acuzat că prin sancţiunile impuse după invazie a pornit ”un război (economic) fulger” împotriva Rusiei. ”Războiul fulger pe care au mizat adversarii noştri nu a funcţionat”, a susţinut preşedintele rus despre sancţiunile ce au provocat Rusiei cea mai mare contracţie economică după destrămarea URSS.

Într-o reacţie după aceste declaraţii, negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus că negocierile cu Rusia continuă, dar sunt foarte dificile. ”Negocierile sunt extrem de dificile şi contextul emoţional în aceste zile este foarte complex”, a explicat Podoliak, într-o declaraţie acordată portalului Ukrainska Pravda, preluată de agenţia EFE.

Negocierile continuă în grupuri de lucru, a adăugat oficialul ucrainean, care a acuzat ”tactici tradiţionale ruseşti” de a face presiune asupra procesului de negociere prin ”anumite declaraţii publice”.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat săptămâna trecută Ucraina că a prezentat un nou proiect de acord prin care a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce, potrivit Moscovei, ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este ”controlat” de Washington şi de aliaţii săi.

Război în Ucraina: O coloană imensă de tancuri se îndreaptă spre Donbas. Putin: „Nu există altă opţiune”
”În acest document (de la Istanbul) ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte”, a exemplificat ministrul rus.

În replică, Mihailo Podoliak a declarat că, ”dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate”.

La negocierile desfăşurate la Istanbul pe 29 martie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări, precum SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel sau Turcia.

O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea, anexată de Rusia.

Dar Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, care, în plus, mai trebuie validat şi printr-un referendum, în timp ce Moscova a insistat pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi a dreptului la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.