RĂCEALA şi GRIPA nu se tratează cu ANTIBIOTICE. Vezi ce riscuri sunt dacă iei MEDICAMENTE fără să consulţi un medic

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor.

La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; într-unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.

Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. Potrivit Ministerului Sănătăţii, în ultimii ani, s-au comunicat cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infec ii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

Alte articole

Alertă în România. Aproape 100.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o săptămână

Vaccinul antigripal 2024 a ajuns în farmacii. Când este benefic să te vaccinezi, cât costă şi cine primește compensare la vaccinare

Antibioticele tratează numai infecții bacteriene. Dacă ai o infecție virală – cum e gripa, răceala – ele nu te vor ajuta, dimpotrivă.

Gripa şi răceala sunt infecţii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice. Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:

• nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;
• ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc.

În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.

Citeşte şi Cum ne întărim sistemul imunitar pentru a ne apăra de gripă. Vezi sfatul nutriţionistului

Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.

Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.

Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menționate mai sus.

Previno infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.

Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.

Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generațiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice DOAR la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele.

În această perioadă de tranziţie, în care temperaturile oscilează destul de mult şi într-un interval de timp foarte scurt, cazurile de gripă sau de viroze respiratorii se pot răspândi cu rapiditate. Vaccinarea antigripală reprezintă, însă, cea mai eficientă modalitate de a preveni o epidemie de gripă sezonieră.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore, a declarat, pentru RomaniaTV.net, că în a doua parte a lunii octombrie urmează să se deruleze campania gratuită de vaccinare antigripală a persoanelor la risc.

Citeşte şi Importanţa VACCINĂRII ANTIGRIPALE. Care este PERIOADA OPTIMĂ şi ce persoane sunt mai predispuse la boală

Comisia juridica a Senatului a avizat favorabil, miercuri, proiectul legii vaccinarii, fiind adoptat si un amendament, la propunerea unui senator USR. Amendamentul prevede ca persoanele care pot dovedi ca sunt imune la un anumit virus sa nu mai fie vaccinate.

„Ma uitam la articolul 24, unde sunt exceptiile in ceea ce priveste vaccinarea minorilor, si avem doua situatii: in momentul in care parintele isi asuma calendarul de recuperare sau in momentul in care exista o adeverinta medicala a contraindicatiilor definitive pentru anumite vaccinari. As propune sa introducem si un punct c: atunci cand se poate face dovada ca persoana sau copilul respectiv sunt imuni la virusul respectiv. Se poate face un test imunologic dintr-o picatura de sange. Daca are o imunitate dezvoltata, de exemplu la ROR, chiar daca nu a fost dezvoltata, a captat virusul si a trecut peste aceasta etapa, organismul lui este imun. Daca dovedeste ca este imun la virusul respectiv sa nu mai trebuiasca sa fie vaccinat, pentru ca oricum vaccinul nu mai produce niciun efect benefic pentru el”, a afirmat senatorul USR Eduard Dirca.

Amendamentul formulat de senatorul USR a trecut cu majoritate de voturi.

Legea vaccinarii, initiata de Guvernul Romaniei, a mai primit cateva modificari luna trecuta la comisia pentru drepturile omului din Senat. Astfel, la propunerea senatorului PNL Marius Nicoara, cetatenii romani pot refuza vaccinarea profilactica sistematica din motive care tin de libertatea lor de gandire sau religioasa. Nicoara a propus si infiintarea unei comisii formata din specialisti care sa verifice siguranta vaccinurilor.

Un alt amendament, propus de senatorul PSD Ovidiu Florin Ortan, a eliminat obligativitatea pentru personalul sanitar si farmaceutic de a „nu furniza informatii eronate, nedovedite stiintific, partinitoare legate de vaccinare si activitatea de vaccinare”.

De asemenea, la comisia de invatamant s-a adaugat un articol in lege: „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligatia sa promoveze campaniile de vaccinare ale Ministerului Sanatatii”.

Proiectul legii vaccinarii urmeaza sa primeasca un raport din partea comisiei de sanatate din Senat si sa ajunga ulterior la vot in plen. Senatul este prima camera sesizata, iar Camera Deputatilor este decizionala.