Tendința meteo pentru următoare zile indică furtuni regionale și un nou val de caniculă. După câteva zile cu temperaturi ceva mai moderate, dar și cu risc de furtuni în jumătatea vestică a țării, se anunță un nou val de căldură toropitoare.
Săptămâna a început cu o ușoară domolire a căldurii, datorită pătrunderii temporare a unui aer ceva mai rece dinspre nord-vest. Totuși, e clar că nu putem vorbi de o răcire adevărată a vremii, ci doar de temperaturi mai suportabile. Chiar și așa, în sudul țării se vor atinge în jur de 33 – 35°C în fiecare zi.
Radarul meteo arată furtuni în vestul țării, începând de miercuri, 26 iunie. Pe de altă parte, prezența unui nucleu de aer rece în altitudine va menține un grad de instabilitate atmosferică în jumătatea vestică a țării și în zilele următoare, ce se va manifesta, local, prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și, pe alocuri, căderi de grindină.
Temperaturile vor crește din nou spre sfârșitul săptămânii, în special în regiunile sudice și estice. Începând din weekend, se anunță un nou val de caniculă și, chiar dacă unele detalii încă nu sunt foarte clare, ne putem aștepta la cel puțin câteva zile cu disconfort termic ridicat. În sud, maximele s-ar putea apropia din nou de 38 – 40°C.
Pentru săptămâna viitoare, există mai multe scenarii, în funcție de evoluția unui talveg depresionar, venit dinspre Atlantic. Dacă acesta va fi suficient de sudic, aerul rece va pătrunde până în țara noastră, aducând o scădere însemnată a temperaturii, însoțită, cel mai probabil, de furtuni și vijelii.
În weekend și la începutul săptămânii viitoare, este așteptat un nou val de caniculă, înainte ca o masă de aer rece să aducă o răcorire a vremii, cel puțin în vestul țării.În caz contrar, valul de căldură ar putea persista mai multe zile, îndeosebi în estul țării. Prima săptămână din luna iulie poate aduce, astfel, o Românie împărțită, cu temperaturi încă ridicate în est și vreme mai răcoroasă în vest.
Recordul absolut pentru București este peste 40 de grade C, anunță Roxana Bojariu la Digi24.
„Pe lângă temperaturile mari, durata valorilor și frecvența lor, fiind al treilea val de căldură și va continua până duminică, vom avea cinci zile”
Roxana Bojariu, climatolog, avertizează că și nopțile vor fi călduroase.. „Este evident că va avea un efect asupra sănătății publice, în aglomerarea urbană. Este greu de făcut o prognoză. Când se va petrece doborârea recordului de 40 grade C înregistrat în București”.
Climatologul mai spune că mare parte din Europa va fi afectată de valuri de căldură mai intense și de instabilitate atmosferică, „dislocarea venind cu furtuni și precipitații intense la pachet”.
„Acestea doar vor întrerupe valurile de căldură”, spune climatologul. Ea mai spune că efectele sunt liniare, amplificate din sistem.
„Într-adevăr, ceea ce se discută în comunitatea climatologilor, această marjă cu care a fost depășită temperatura globală medie din 2016, și atunci am avut un an record, dar nu am avut această creștere record ca în 2023. Și fenomenul continuă…”.
„Este foarte adevărat că valul de căldură pe care îl traversăm este pe de o parte unul foarte timpuriu, este al doilea deja, dar foarte timpuriu în continuare, și unul care ar putea ca pentru partea de sud a țării să se extindă cel puțin până la jumătatea săptămânii viitoare, sigur cu variații de la o zi la alta privind zonele care vor înregistra temperaturile cele mai ridicate, de aceea și actualizăm avertizările în fiecare zi. Este un val de căldură care aduce și pe parcursul nopții temperaturi foarte ridicate, temperaturi care în multe zone nu coboară sub 18, chiar 20 de grade. Să spunem, foarte important, faptul că disconfortul termic este unul accentuat și în condițiile creșterii de temperatură probabil că în zilele viitoare va continua și el să se accentueze”, a precizat directorul ANM, Florinela Georgescu.
Canicula, dublată de coduri roşii de furtuni
Întrebată dacă vor urma și Coduri roșii de caniculă şi furtuini, directorul ANM a spus: „În primul rând, ca să vorbim despre ceea ce simțim efectiv trebuie să fim atenți și la harta temperaturilor resimțite pentru că am văzut deja și zilele trecute că efectul combinat al temperaturilor resimțite pentru că am văzut deja și zilele trecute că efectul combinat al temperaturii și umezelii din aer face să resimțim câteva grade bune în plus față de temperatura din termometru și, pe de altă parte, sigur, la soare este mult mai cald. De aceea trebuie să respectăm toate măsurile pe care le cunoaștem că trebuie să le luăm în astfel de situații, astfel încât să fim expuși cât mai puțin. Pe de altă parte, probabilitatea de a emite Cod roșu o vom estima, o vom aprecia în fiecare zi pentru ziua următoare ținând cont pe de o parte de felul cum evoluează temperaturile pe parcursul zilei în curs și pe de altă parte de indicațiile modelelor de prognoză pe care le folosim. Există, într-adevăr, nu pot nega, există posibilitatea ca în zilele viitoare să emitem și un Cod roșu în situația în care vom estima că temperaturile în termometru se vor apropia pe arii mai extinse de pragul de 40 de grade.
„De ce vedem aceste Coduri portocalii în contextul în care știm că de regulă astfel de coduri sunt date după temperaturi care trec de 40 de grade?”, a mai fost întrebată Florinela Georgescu.
„Este o întrebare foarte bună. Să nu uităm că suntem abia în a doua decadă a lunii iunie și am avut deja două valuri de căldură. Întotdeauna când apreciem intensitatea maximă a unui astfel de eveniment ne comparăm cu recordurile absolute de temperatură ale lunii respective. Pentru că vorbim de luna iunie, luna aceasta are recorduri de temperatură adică cele mai ridicate temperaturi care de-a lungul anilor sau înregistrat în luna iunie, aceste recorduri sunt între 38 și 40-41 de grade, recordul absolut al lunii fiind de 42 de grade, o temperatură pe partea de sud-vest a țării înregistrată pe o arie foarte restrânsă.
Dar, în linii mari, la nivelul țării recordurile, repet, ale lunii iunie sunt între 38 și 40 de grade și de aceea atunci când ne așteptăm ca în ziua viitoare, în zilele viitoare să înregistrăm astfel de temperaturi sigur că ele trebuie să se încadreze într-un Cod roșu pentru că mai ales dacă durează, dacă va fi un episod care să dureze mai mult de o zi, sigur, disconfortul termic va fi unul extrem de accentuat, judecând în primul rând după perioada din anul în care ne aflăm. Pe măsură ce vom avansa spre luna iulie sigur că vom crește și pragul la care posibil să dăm Cod portocaliu și roșu de caniculă pentru că iulie-august reprezintă perioada din an în care în mod normal înregistrăm temperaturile cele mai ridicate care, așa cum știm, pentru țara noastră pot depăși 44 de grade”, a explicat directorul ANM, în direct la B1TV.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vorbit despre problemele mediului cauzate de temperaturi ridicate și de fenomene extreme.
„Vara a debutat cu valori de temperatură peste medie. Era un lucru la care ne așteptam, acum traversăm deja al doilea val de caniculă, toată săptămâna aceasta vom avea temperaturi foarte ridicate, chiar și 38 de grade. Din păcate pe perioada verii așteptăm fenomene meteo extreme, așteptăm vijelii, grindină sau ploi abundente pe suprafețe restrânse, lucru care poate să genereze inclusiv inundații locale. Suntem în alertă alături de colegii de la Administrația Națională de Meteorologie, alături de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de autoritățile locale. Suntem în alertă 24 de ore pe zi pentru a putea preveni populația atunci când e cazul.
Suntem în situația în care avem secetă extremă în sudul României, în estul și sud-estul țării de asemenea. Avem recolte deja compromise. Sunt în dialog permanent cu colegii de la Administrația Națională Apele Române care gestionează amenajările hidrotehnice din România. Discutăm de baraje care pe de o parte atenuează riscul de inundații, în multe situații asigură populația cu apă potabilă și bineînțeles că discutăm si despre amenajări folosite pentru irigații. În ceea ce privește grindina există un departament în cadrul Ministerului Agriculturii care gestionează situațiile legate de grindină.
Soluția pe care Ministerul Mediului o pune la dispoziție, o recomandă și o și finanțează este legată de împăduriri. În sudul României pierdem o mie de hectare de teren arabil în fiecare an. Sudul României se deșertifică în fiecare zi și tocmai din acest motiv din PNRR și din alte sume de la bugetul național finanțăm înființarea de păduri noi pe terenuri compromise, pe terenuri degradate și nu numai, motiv pentru care cetățenii pot beneficia de toate costurile înființării unei păduri noi după care în următorii 20 de ani beneficiază de o primă de sechestrare a carbonului, așa cum o numim noi, în valoare de 456 de euro la hectar. Mă bucur să constat că mai ales în sudul României, cel mai afectat de fenomenul deșertificării, sute de români au ales deja această cale a împăduririi suprafețelor pe care le dețin cu bani de la Ministerul Mediului. Acolo avem deja sute de hectare plantate și urmează să plantăm și în următorii ani alte zeci de mii de hectare. Este o soluție la îndemână, nu am inventat-o noi, înființarea de perdele forestiere sau de păduri asigură o mai bună stabilitate a solului, oprește fenomenul de deșertificare și ajută inclusiv la păstrarea umidității în sol. Cu alte cuvinte, ajută inclusiv culturile agricole din vecinătatea unei astfel de păduri nou înființate, motiv pentru care în opinia mea și a colegilor mei din Minister, împădurirea acestor terenuri ar putea fi o soluție pe care să o putem aplica în cazul deșertificării acestor terenuri”, a precizat ministrul Fechet.
Florinela Georgescu, ANM: Valul de căldură rămâne deasupra țării noastre. Este unul foarte timpuriu și s-ar putea ca pentru partea de sud a țării să se extindă cel puțin până la jumătatea săptămânii viitoare
„Să nu uităm că suntem abia în a doua decadă a lunii iunie și am avut deja două valuri de căldură. Întotdeauna când apreciem intensitatea maximă a unui astfel de eveniment, urmărim sau ne comparăm cu recordurile absolute de temperatură ale lunii respective. Pentru că vorbim de luna iunie, luna aceasta are recorduri de temperatură, adică cele mai ridicate temperaturi care de-a lungul anilor s-au înregistrat în luna iunie, aceste recorduri sunt între 38 și 40-41 de grade, recordul absolut al lunii fiind de 42 de grade, o temperatură pe partea de sud-vest a țării înregistrată pe o arie foarte restrânsă”, a mai declarat directoarea executivă a ANM.
“Tot o vreme a extremelor dacă luăm în considerare astăzi atât avertizarea meteorologică de cod portocaliu pentru cele 7 județe din sudul țării, inclusiv municipiul București, acolo unde valorile la nivelul maxim vor fi cuprinse între 35-37 de grade, nopțile vor fi tropicale, minime de 20 de grade celsius. 12 județe din partea de sud și sud-vest a țării se vor afla sub incidența de cod galben pentru că valul de căldură va fi în continuare persistent și disconfortul termic accentuat.
Vorbim de rafale ale vântului de 50-70 de kilometri pe oră, vijelii, posibiliattea să consemnăm și grindină și cantități de apă de 20-30 de l pe m2, izolat peste 40 de l pe m2.
Mâine aria județelor în continuarea rămâne cu cod galben în sudul țării. Sigur, vorbim de val de căldură persistent. Temperaturile se vor apropia de pragul unei zile de caniculă 34-35 de grade”.
Prognoza meteo vara anului 2024. Se aşteaptă ca o succesiune de valuri de presiune și anomalii să se extindă din America de Nord până în Europa. Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată același lucru: temperaturi peste media normală generate de un acest model dinamic din atmosferă.
Meteorologii europeni și americani estimează că un șir de valuri de presiune și anomalii se va extinde din America de Nord până în Europa.
Va fi extrem de cald în centrul și sudul Europei, mai ales în iulie și august. Este concluzia la care ajung toate cele trei sisteme de prognoză pe termen lung: european, american și britanic.
PROGNOZA METEO. Şoc termic, indicele de temperatură-umezeală va depăşi pragul critic în weekend
”La fel ca în timpul iernii, observăm din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO. Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care trece de la o fază caldă la una rece, la suprafața și în adâncurile oceanului.
În emisfera nordică, lunile următoare vor fi o perioadă de tranziție între El Niño (faza caldă) și La Niña (faza rece), care își vor lăsa amprenta asupra atmosferei și a modelelor meteorologice” scriu cei de la severe-weather.eu.
La fel ca în timpul iernii, vedem din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO, consideră cei de la Copernicus.
Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care se schimbă între fazele calde și reci de la suprafața oceanului și dedesubt.
2023 a fost probabil cel mai cald an înregistrat oficial, dar, din acest motiv, 2024 ar putea fi și mai cald, scrie rainviewer. Adică am putea avea un nou record.
Tendințele de prognoză sunt date în mod clasic de trei modele considerate funcționale la nivel mondial: ECMWF, UKMO și NMME.
”Utilizarea mai multor sisteme de prognoză ne ajută să vedem diferite scenarii potențiale și să vedem cât de bine sunt de acord modelele cu un anumit rezultat” scriu meteorologii de la severe-weather.eu.
European Centre for Medium-Range Weather Forecasts (ECMWF) este statistic un model mai bun pe termen lung.
”Acest lucru se datorează faptului că ne uităm doar la tendințe și la modul în care modelele meteorologice evoluează la scară largă și pe perioade mai lungi.
Perioada de prognoză pe care ne vom concentra în toate modelele este iunie-iulie-august din 2024. Aceasta acoperă vara meteorologică și este vârful celei mai calde părți a anului din emisfera nordică.
Semnalele din această prognoză arată o zonă cu temperaturi peste normal și o tendință mai mare de valuri de căldură în sudul Statelor Unite și în părțile nordice și în vestul central superior” precizează meteorologii citați de site-ul specializat în prognoze.
Modelul temperaturii de suprafață din Europa observat de aceștia indică o vreme mai caldă decât în mod normal pe o mare parte a continentului.
Cele mai puternice anomalii și cele mai multe tendințe ale valurilor de căldură sunt peste părțile centrale și sudice ale continentului.
Al doilea model este de la United Kingdom Met Office, de unde și numele sistemului de prognoză, UKMO.
Anomalia de presiune arată un model similar cu cel prezentat de ECMWF – prezintă o zonă de înaltă presiune peste o mare parte a Canadei și nordul Statelor Unite, extinzându-se pe întreg Atlanticul.
Zona de joasă presiune deasupra Statelor Unite este concentrată mai mult pe partea de sud a țării.
Peste Europa, zonele de joasă presiune sunt, de asemenea, separate în două regiuni, spre deosebire de o singură zonă din ECMWF.
Prognoza Nord-American Multi-Model (NMME) combină mai multe soluții pe rază lungă de la diferite centre de prognoză din America de Nord într-o singură prognoză.
Dar se ocupă și de Europa, pentru că cele două continente se influențează reciproc.
Prognoza pentru vară arată o imagine oarecum similară cu ECMWF. În concluzie, vara va fi mai caldă decât în mod normal în vestul mijlociu, nord-est și sud-vestul Statelor Unite, cu un decalaj în anomaliile calde în centrul Statelor Unite spre est.