Radiaţiile ultraviolete, extrem de periculoase pentru sănătate. Iată cum ne putem proteja

Lumina solară este energie electromagnetică, care se propagă prin unde electromagnetice. Din punct de vedere al sănătăţii cele mai importante părţi ale spectrului electromagnetic sunt: radiaţiile ultraviolete (UV), invizibile pentru ochiul uman, lumina vizibilă care ne permite să vedem şi radiaţia infraroşie care este principala noastră sursă de căldură, de asemenea invizibilă pentru ochiul uman. Expunerea excesivă la acestea reprezintă un risc important pentru sănătate.

Pielea. Expunerea prelungită la radiaţii ultraviolete determină apariţia unor modificări cronice ale pielii. Acestea declanşează pe termen lung diferite tipuri de cancer de piele, dintre care melanomul este cel mai periculos pentu viaţă; un număr crescut de aluniţe (anomalii benigne ale melanocitelor) şi o gamă largă de alte modificări induse de radiaţiile UV lezează keratinocitele şi vasele de sânge.

Leziunile UV de la nivelul ţesutului fibros sunt deseori descrise ca îmbătrânirea determinată de bronzarea de către razele solare. Aceasta face ca oamenii să arate mai bătrâni deoarece pielea lor îşi pierde elasticitatea şi este ridată. Se estimează că mai mult de 2 milioane de cancere non-melanom şi 200.000 de melanoame maligne apar în lume în fiecare an.

Dacă ozonul stratosferic ar scădea cu 10% la cifrele de mai sus se vor adăuga încă 300.000 nonmelanoame şi 4500 melanoame pe an în lumea întreagă. Rasa caucaziană are un risc mai mare de cancer de piele datorită lipsei relative de pigmentare a pielii.

Alte articole

O femeie a învins melanomul după ce şi-a scos 100 de aluniţe

Zahărul, un real pericol pentru piele. Cum te face să îmbătrânești prematur

Incidenţa mondială a melanomului malign continuă să crească, şi este puternic legată de frecvenţa expunerii recreaţionale la soare şi istoricul de arsuri solare. Există evidenţe că riscul pentru melanomul malign este de asemenea legat de acţiunea intermitentă a radiaţiei UV asupra pielii, în special în copilărie şi expunerea la lămpi solare. Totuşi, aceste rezultate sunt încă preliminarii.

Ochii. Acţiunea negativă a radiaţiilor ultraviolete, asupra ochilor unei persoane depinde de influenţa mai multor factori: reflexia solului, gradul de luminozitate al cerului ducând la activarea reflexului de închidere parţială a pleoapelor, cantitatea de reflexie atmosferică şi folosirea ochelarilor de soare. Efectele acute ale radiaţiilor ultraviolete asupra ochiului includ dezvoltarea fotokeratitei şi fotoconjunctivitei, care seamănă cu arsurile solare ale corneei şi pleoapelor. Deşi sunt dureroase, acestea sunt reversibile, uşor de prevenit prin folosirea ochelarilor de soare şi nu sunt asociate cu leziuni pe termen lung.

Citeşte şi Cum ne protejăm vara asta radiaţii şi bolile de piele precum cancerul? Medicii ne atenţionează

Efectele cronice includ dezvoltarea posibilă a unui pterigium (o formaţiune opacă, albă sau crem la nivelul corneei), cancer cu celule scuamoase ale conjunctivei şi cataractă.

Aproximativ 20 de milioane de oameni sunt în prezent orbi din cauza cataractei. Dintre aceştia, OMS estimează că mai mult de 20% se datorează efectului direct al razelor ultraviolete. Experţii consideră că fiecare micşorare cu 1% a ozonului stratosferic determină o creştere cu 0,5% a numărului de cazuri de cataractă provocate de radiaţiile UV solare.

Privirea directă către soare şi către alte obiecte foarte strălucitoare poate declanşa leziuni serioase ale celei mai sensibile zone a retinei, numită foveea centralis sau macula lutea. Când celulele din foveea sunt distruse o persoană nu mai poate distinge detaliile. Acesta este o dizabilitate vizuală marcată întrucât bolnavul nu mai poate citi, coase, privi la televizor, recunoaşte feţele, conduce maşina sau realiza orice activitate care implica observarea detaliilor.

Sistemul imunitar. Radiaţiile ultraviolete se pare că afectează şi răspunsul imun al organismului prin modificarea activităţii şi distribuţiei celulelor responsabile pentru declanşarea acestor răspunsuri. Un număr de studii indică faptul că expunerea la ultraviolete suprimă răspunsurile imune atât la rozătoare, cât şi la oameni. La rozătoare, această supresie imunitară determină o creştere a susceptibilităţii la anumite infecţii ce implică pielea şi anumite infecţii sistemice.

Mecanismele asociate cu imunosupresia indusă de radiaţiile UV este similară la rozătoare şi la oameni. De aceea se presupune că acţiunea razelor ultraviolete asupra oamenilor poate creşte riscul pentru infecţii şi descreşte eficienţa vaccinurilor. Totuşi, pentru susţinerea acestei teorii sunt necesare studii suplimentare.

MEDICI: Protecţia împotriva razelor ultraviolete trebuie să fie tot timpul anului

Protecţia împotriva razelor ultraviolete trebuie să fie consecventă, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, adică tot timpul anului, spun medicii dermatologi, potrivit cărora aproape 30 la sută dintre români nu folosesc niciodată protecţie solară, deşi majoritatea cancerelor de piele sunt cauzate de expunerea excesivă la raze ultraviolete de tip A şi B.

„Protecţia împotriva razelor ultraviolete trebuie să fie de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, adică tot timpul, pentru că aşa ne protejăm împotriva reacţiilor adverse faţă de expunerea la soare. Reacţiile adverse sunt de mai multe tipuri – unele dintre ele sunt imediate, respectiv arsura solară, dar, din nefericire, sunt unele pe termen lung şi pot duce la dezvoltarea unor forme de cancer de piele. Este important să avem un ritual, pentru că fotoprotecţia trebuie să fie consecventă. Nu ne dăm cu cremă când suntem pe plajă, aplicăm crema cu 15-30 de minute anterior expunerii la soare. Mai mult, dacă facem baie, când ajungem la prosop ne reungem sau după două ore reaplicăm crema„, a explicat medicul dermatolog Victor Gabriel Clătici.

Potrivit medicului, utilizarea cremei de protecţie nu înseamnă că putem sta mai mult la soare.

„Utilizarea cremei de protecţie nu trebuie să ne determine să stăm mai mult la soare, ca noi să ne expunem cu mai puţine riscuri la soare. Utililizarea cremei de protecţie solară trebuie să facă parte dintr-un comportament de fotoprotecţie. Respectiv, reducerea la maximum a suprafeţelor expuse la soare, utilizarea ochelarilor de soare cu protecţie certificată UVA/UVB, mai ales în perioada cu expunere maximă, ora 11.00 – orele 15.00-16.00. Să căutăm umbra, să nu ieşim în soare şi, de asemenea, să conştientizăm faptul că radiaţiile ultraviolete pătrund prin geamuri, că radiaţiile ultraviolete pătrund prin apă şi faptul că atunci când stăm în spatele unui geam nu înseamnă că suntem protejaţi faţă de radiaţiile ultraviolete. Radiaţiile ultraviolete pot să pătrundă până la 50-80 de centimetri sub oglinda de apă„, a adăugat medicul dermatolog.

Conform medicului, la nivel naţional 30% dintre români nu folosesc niciodată protecţie solară. De asemenea, studiile arată că 70% dintre adolescenţi nu folosesc protecţie solară.

Având în vedere că între 50% şi 70% dintre cancerele de piele sunt cauzate de expunerea excesivă la raze UVA şi UVB, este esenţială respectarea unor reguli simple alături de folosirea unei loţiuni solare, a adăugat medicul dermatolog.

„Evitaţi să vă expuneţi la soare în intervalul orar 11.00 – 16.00, alegeţi să staţi la umbră şi să nu vă expuneţi direct la soare, reaplicaţi produsul de protectie solara odată la două ore în strat generos, expunerea directă la soare este interzisă pentru copiii cu vârsta sub 3 ani, reduceţi expunerea copiilor la soare pe cât de mult posibil întrucât pielea acestora este mult mai sensibilă decât cea a adulţilor. Îmbrăcămintea (pălării, tricouri şi ochelari de soare) reprezintă cel mai bun mijloc de protecţie contra razelor UV„, a avertizat el.

Proprietăţile reflexive ale solului influenţează modul de acţiune al radiaţiilor UV. Majoritatea suprafeţelor naturale cum sunt iarba, pământul şi apa reflectă mai puţin de 10% din radiaţii. Totuşi, zăpada proaspătă reflectă aproape 80%, iar nisipul 10-25%, crescând astfel semnificativ influenţa razelor ultraviolete faţă de schiori şi înotători.

Citeşte şi Cât de nociv este solarul pentru organism