Radovan Karadzic a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru genocid

Cinci judecători de la tribunalul cu mandat ONU au susţinut decizia din 2016 în primul proces al liderului bosniac.

Judecătorii au mărit pedeapsa sa iniţială de 40 de ani de închisoare la închisoare pe viaţă.

Tribunalul a confirmat că Karadzic a avut un rol semnificativ în unul dintre cele mai grave masacre asupra civililor în Europa de la Al Doilea Război Mondial.

Judecătorii au menţinut acuza de genocid pentru masacrul din iulie 1995 a peste 7.000 de bărbaţi şi copii musulmani la Srebrenica, făcând referire la un ordin semnat de Karadzic cu patru luni înainte care cerea crearea unor condiţii pentru persoanele din oraş care să fie „de nesuportat” şi să „nu ofere nicio speranţă de supravieţuire”.

Alte articole

Tragedie în Serbia: 13 morţi şi numeroşi răniţi după ce acoperişul unei gări s-a prăbuşit la Novi Sad

Țara de lângă România în care s-a descoperit o comoară a naturii. „Aurul alb” care ar putea salva întreg continentul

Judecătorul Vagn Prusse Joensen a informat că Karadzic a fost în contact constant cu forţele de la sol în conflictul din Srebrenica. El a adăugat că Karadzic era obligat, în funcţia sa de comandant al forţelor bosniaco-sârbe, să investigheze crimele de război.

De asemenea, Karadzic nu a putut demonstra că sunt greşite concluziile iniţiale ale procesului conform cărora Sarajevo a fost bombardat arbitrar, fiind lansate atacuri atât asupra soldaţilor cât şi asupra civililor.

Karadzic este reţinut la Haga de când a fost capturat la Belgrad în 2008 iar cazul său este printre ultimele din războiul bosniac care sunt judecate în oraşul olandez.

Karadzic a fost conducătorul unui teritoriu sârb care s-a rupt de restul ţării după ce Bosnia şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia în 1992.

Conflictul ulterior a fost marcat de atrocităţi împotriva civililor, majoritatea fiind efectuate de trupele bosniaco-sârbe, care au coordonat o campanie de „epurare etnică” pentru a scăpa de autoproclamata Republică Srpska a Musulmanilor şi de etnicii croaţi.

În jur de 100.000 de persoane au fost ucise şi alte 2,2 milioane au rămas fără adăpost.