Radu Oprea, senator PSD: „Creștem împreună în UE – despre cum s-au dus beneficiile dezvoltării noastre în Europa în buzunarele românilor

O teză care s-a vehiculat cu instistență timp de ani de zile este aceea că românii sunt cei mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană, alături de bulgari. Ba mai mult, sunt unele voci radicale care susțin că România nu are un beneficiu net de pe urma aderării la Uniunea Europeană și că românii suportă mai degrabă pierderi de pe urma acestui proces. Este necesar un efort minim de înțelegere pentru a vedea dincolo de aceste manipulări. Românii au astăzi condiții de viață mai bune decât în urmă cu 17 ani, spune Radu Oprea într-o amplă analiză economică

Este un lucru larg cunoscut că România a avut cea mai mare creștere economică agregată în perioada de după aderare dintre toate țările membre ale Uniunii Europene. Dar se pune des întrebarea: creșterea economică s-a reflectat și în buzunarele românilor? Așa cum arată indicatorii statistici, guvernările PSD au fost cele care s-au aplecat cel mai mult asupra condițiilor de trai ale românilor. De pe urma politicilor economice implementate, avem o distribuție (mai) echitabilă a veniturilor în economie. In anul 2023, de exemplu, veniturile românilor cu o situație vulnerabilă au crescut cu 18-20% (prin creșterea pensiilor, creșterea salariului minim, vouchere pentru plata facturilor la energie, cresterea alocatiilor sociale, vouchere de alimente etc), veniturile celor din clasa de mijloc în formare și clasa de mijloc consolidată au crescut cu 16-18%, iar veniturile a 8% din populatie (1,6 milioane persoane, clasa definită ca fiind bogată) s-au mărit cu 12-14%. Aceasta înseamnă că majoritatea populației României a beneficiat de creșteri de venituri de 3 ori mai mari decât inflația. Liftul social, adică trecerea într-o categorie superioară de venit, a funcționat, iar puterea de cumpărare a crescut.

Salariul minim, majorat la 3.700 de lei de la 1 iulie. Marcel Ciolacu: „S-a majorat la 300 de lei suma neimpozitată”

Trebuie să admitem un fapt: nu există modele perfecte de societate și nici modele perfecte de dezvoltare economică, dar ceea ce a cunoscut România în această perioadă de după aderarea la Uniunea Europeană este un salt semnificativ.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

Veşti proaste pentru români. Scumpirile continuă până în 2026, ce urmează după scumpirea curentului electric: „Vor creşte cu cel puţin 30%”

Societatea românească a trecut prin transformări profunde în ultimii 17 ani. Să nu uităm că am pornit cu decalaje economice și sociale foarte mari față de țările din Vestul Europei și cu posibilități limitate de a plăti salarii și pensii la un nivel decent. Ceea ce ne-am propus și am și realizat în guvernările din care am făcut parte a fost să oferim opțiunea de a rămâne în țară, să creăm un cadru de stabilitate și confort pentru toți. Or, asta însemna să ne rupem de modelul economic care exploata forța de muncă ieftină. Datele statistice ne arată că în mare parte am reușit. România nu mai este o țară a muncii ieftine! Românii își pot permite astăzi să aleagă să rămână în țară, chiar dacă au dreptul de a munci oriunde în Uniunea Europeană. De la locuire, venituri pe gospodărie, posibilitatea de a achiziționa bunuri de folosință îndelungată, de a suporta mai ușor cheltuieli curente, până la resurse de economisire și posibilitatea de a contracta împrumuturi la bănci pentru locuințe sau consum și a rambursa la timp ratele, toate acestea denotă un standard de viață îmbunătățit pentru cei care muncesc.

Radu Oprea: venitul median în România s-a majorat mai accelerat decât în Bulgaria, Ungaria, Grecia sau Cehia.

În ultimii 10 ani, România, față de toate țările din regiune, a cunoscut un avans susținut al veniturilor disponibile ale populației. Este adevărat că nivelul de la care am plecat era foarte jos. Chiar dacă se mențin încă decalaje față de economiile avansate ale Uniunii Europene, acestea sunt în continuă scădere. Un indicator relevant în acest sens este venitul median. Venitul median semnifică faptul că jumătate dintre cetățeni se situează deasupra acestui indicator de referință, iar jumătate sub el. Astfel, măsurat la paritatea puterii de cumpărare[1], venitul median anual net al populației a crescut în ultimii 10 ani de aproape 2 ori, iar de la data aderării la Uniunea Europeană, acesta a crescut de 4 ori! După cum se observă în Figura 1, venitul median în România s-a majorat mai accelerat decât în Bulgaria, Ungaria, Grecia sau Cehia. Astfel, venitul median net al românilor s-a apropiat de mediana veniturilor la nivel european de la 26% în 2014, la peste 55% în 2023.

Figura 1. Veniturile mediane pe locuitor anuale nete, exprimate la paritatea puterii de cumpărare

Sursa: elaborat de autor, cu datele Eurostat, 2024

Dar, ce este extrem de relevant legat de evoluția venitului median? Unul din factorii principali care au determinat acest salt a fost majorarea salariului minim pe economie. Acesta a crescut de aproape 3 ori, în 2023 față de 2014, după cum se remarcă în Figura 2. Salariul minim brut pe economie l-a depășit în aceiași 10 ani pe cel din Ungaria, Cehia și Grecia. Din evoluția celor doi indicatori, rezultă că majorarea salariului minim pe economie a ridicat mediana veniturilor, respectiv jumătatea populației aflată sub mediana veniturilor în 2014 dispune astăzi de venituri considerabil mai mari, cu efecte pozitive asupra condițiilor de trai.

Guvernul PSD continuă investițiile publice record şi reușește să țină pe loc deficitul în mai

Figura 2. Salariul minim pe economie lunar brut, exprimat la paritatea puterii de cumpărare

Sursa: elaborat de autor, cu datele Eurostat, 2024

Și în privința pensiilor, din datele comparative disponibile rezultă că am făcut cel mai mare salt dintre țările din regiune, valoarea pensiei medii pe pensionar fiind de 2 ori mai mare în 2021, față de 2014, depășind pensia medie din Ungaria și Bulgaria. Astfel, pensia medie exprimată la paritatea puterii de cumpărare a crescut de la 40% din pensia medie pe persoană vârstincă în UE27, în 2014, la 62%, în 2021.

Convergența reală față de țările dezvoltate din UE a avut o viteză ridicată. Analizăm în continuare statistica ce reflectă dotările familiilor din România cu bunuri de folosință îndelungată. Dotarea cu bunuri de folosință îndelungată înseamnă că, odată cu creșterea veniturilor, ne uităm la îmbunătățirea calității vieții. Iar cifrele arată o îmbunătățire pe majoritatea tipurilor de bunuri. Dacă aproape toate familiile din România își permiteau achiziționarea unui televizor sau a unui aragaz în 2008, acum gospodăriile sunt înzestrate în mare majoritate inclusiv cu mașini de spălat, aspiratoare și frigidere. Accesul familiilor la autoturisme a crescut la 45% din total, față de 28% în urmă cu doar 10 ani, desigur, acesta din urmă fiind cazul familiilor cu venituri medii sau peste. Dacă în 2015, 31% dintre salariați nu își permiteau achiziționarea unui autoturism, iar 10% nu își permiteau un calculator, în 2022, aceste procente s-au redus la 15%, respectiv 3%, conform rezultatelor anchetelor socialer desfășurate de Institutul Național de Statistică. Vorbim, așadar, de o putere de cumpărare mai ridicată pentru salariați. Corelat cu evoluția salariului minim pe economie, demonstrăm încă o dată relevanța acestor măsuri ale creșterii economice echitabile, bazate pe mărirea ponderii salariilor în valoarea adăugată creată (wageledgrowth) din ultimii 10 ani, care au însemnat modelul economic esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale românilor și implicit pentru dezvoltarea României.

Legat de percepția asupra calității vieții, un indicator la care ne uităm este procentul gospodăriilor care fac față cu dificultate cheltuielilor curente. Conform acelorași anchete sociale efectuate în gospodării, constatăm că procentul celor care fac față cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente a scăzut de la 50% în anul 2007, la 27% în 2022[2].

În concluzie, condițiile economice și sociale s-au îmbunătățit considerabil în România după aderarea la Uniunea Europeană. Atât nivelul veniturilor disponibile pe gospodărie, distribuția veniturilor, abilitatea gospodăriilor de a achiziționa produse de bază și bunuri de larg consum prezintă valori sporite. Creșterea puterii de cumpărare s-a resimțit în calitatea vieții familiilor, pe toate grupele de venituri. Pe lângă impactul general al infuziei de capital și deschiderii economice, cu efecte pozitive în întreaga economie, un rol esențial l-au avut politicile economice dedicate distribuirii și redistribuirii veniturilor, în special creșterea consistentă, dar sustenabilă, a salariului minim pe economie, dar și creșterea pensiilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția de locuințe și a bunurilor de folosință îndelungată.

Privind corelațiile existente între creșterea salariului minim pe economie cu distribuția veniturilor pe categorii sociale în funcție de venituri, se remarcă, în special după anul 2012, impactul pozitiv pe care l-a avut politica wage led growth asupra familiilor cu venituri reduse, acestea devenind mult mai capabile să își acopere nevoile de consum. În plus, mediana veniturilor a urcat foarte mult datorită acestui fapt, ceea ce înseamnă un nivel de trai mai ridicat inclusiv pentru cei cu venituri mici. Inegalitatea socială persistă și se mențin încă diferențe mari de venituri între categorii sociale, dar politicile economice și sociale ale guvernului care au însoțit procesul de integrare economică europeană au efecte în corectarea decalajelor de venituri și în bunăstarea generală a populației. România nu mai este o țară a muncii ieftine și ne îndreptăm pe direcția eradicării sărăciei celor care muncesc. De aceea trebuie să mizăm în continuare pe investiții productive și pe modele de economie cu valoare adăugată mai ridicată.

PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.

[1] Paritatea puterii de cumpărare arată diferențele de prețuri dintre ţări și compară nivelul de trai din țările respective într-o unitate monetară comună, referindu-se la numărul de unități monetare necesare pentru a achiziționa același volum de bunuri și servicii într-un an în diferite țări.
[2] INS, 2023, Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România

sursa: INS