”De la introducerea prescripției electronice din 2013, lucrurile au involuat, astfel că înregistrăm în acest moment o diminuare a numărului de rețete prescrise în ultimii ani, dacă e să comparăm anii 2015-2016 cu perioada anterioară, avem un număr de rețete cu 4 milioane mai puține. Acest lucru ne relevă faptul că informatizarea sistemului de sănătate a condus la o eficientizare a cheltuirii banilor și la o eliminare a rețetelor nejustificate, ca să nu vorbesc neapărat de fraudă. Patru milioane de rețete mai puțin într-un an înseamnă că acest sistem al cardului național de sănătate a produs efecte și dacă ne gândim la celelalte domenii de asistență medicală, mai puțin de 100.000 de internări față de anul precedent și 450.000 de pacienți mai puțini în ambulatoriul de specialitate putem concluziona că acest card de sănătate a adus în evidența cheltuielilor un beneficiu de peste 100 milioane de euro cuantificat de noi”, a arătat președintele CNAS, potrivit Agerpres.
El a spus că eficientizarea fondurilor nu se oprește numai la informatizarea sistemului, ci și la situația contractelor care au început să se încheie în cadrul sistemului de asigurări, cum ar fi contractele cost-volum și cost-volum-rezultat.