Raed Arafat: Nivelul nostru de pregătire în caz de cutremur a crescut, însă nu atât de mult încât să stăm liniştiţi

„Revin la întrebarea des întâlnită şi anume: suntem pregătiţi să facem faţă unui cutremur? Răspunsul este unul evident: Cu siguranţă, în ultimii ani nivelul nostru de pregătire a crescut, însă nu atât de mult încât să fim mulţumiţi şi să stăm liniştiţi. (…) Dotarea realizată în ultimii ani şi proiectele ce urmează a fi realizate în cursul anilor 2018 – 2020 ne vor ridica şi mai mult nivelul de pregătire, însă tot nu vom putea afirma că este suficient şi putem sta liniştiţi, pentru că vor fi întotdeauna măsuri noi de luat şi proiecte noi de implementat. Pentru a fi cât mai bine pregătiţi să facem faţă unui cutremur major este nevoie de o componentă puternică de prevenire, iar această componentă este una foarte costisitoare la prima vedere”, a afirmat Arafat.

El a menţionat şi necesitatea stabilităţii în sistemul de urgenţă.

„O altă condiţie pentru a fi bine pregătiţi este stabilitatea în sistemul de urgenţă, o viziune clară şi o strategie pentru câţiva ani care să nu fie modificată şi care să fie respectată. Păstrarea unui sistem integrat puternic este cel mai bun mod de a răspunde rapid şi eficient unor situaţii imprevizibile, iar România a devenit un exemplu în acest sens”, a spus Arafat.

Potrivit acestuia, prevenirea a fost şi rămâne cea mai slabă verigă în lanţul pregătirii pentru cutremur. „Aici nu vorbim de prevenirea în sensul împiedicării apariţiei unui cutremur, ci de prevenirea şi limitarea consecinţelor unui cutremur major asupra populaţiei. Sute de clădiri neconsolidate sau nedemolate sunt încă locuite sau folosite ca şi clădiri administrative”, a explicat Arafat.

Alte articole

Cutremur în zona Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de vineri şi în ce oraşe s-a simţit

Risc de cutremure. O zona din România ar putea fi zguduită de cutremure semnificative

El a afirmat că următoarea verigă necesară este pregătirea populaţiei şi a instituţiilor esenţiale funcţionării statului la dezastru, inclusiv a „infrastructurilor critice” din sectorul public şi privat, cum ar fi furnizorii de energie, alimente, servicii de sănătate, etc.

Arafat a amintit că DSU, împreună cu IGSU, a început în ultimii ani să implementeze diferite proiecte de pregătire şi informare a populaţiei.

Potrivit secretarului de stat în MAI, unul dintre paşii importanţi realizaţi de DSU a fost cel de introducere, cu sprijinul Agenţiei Federale de Management a Urgenţelor – SUA (Federal Emergency Management Agency – FEMA), a cursurilor de „continuitatea guvernanţei”.

Arafat a arătat că planificarea este un alt aspect important în pregătirea pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă şi că aceasta trebuie să se bazeze pe concepţii moderne şi uşor de implementat.

„În 2017 a fost finalizată o nouă concepţie de răspuns la cutremur, care a fost transmisă tuturor factorilor implicaţi în răspunsul la un astfel de eveniment. O altă concepţie finalizată anul trecut este cea de răspuns la inundaţii, iar în cursul acestui an urmează să fie finalizate concepţiile de răspuns la incendiile de pădure şi accidente radiologice şi nucleare. În baza acestor concepţii urmează ca instituţiile implicate să realizeze planurile lor de răspuns”, a spus Arafat.

El a menţionat că alertarea şi informarea populaţiei despre un pericol iminent sau despre modul de acţiune în urma unui eveniment cu impact major a intrat în atenţia DSU în ultimii patru ani.

„Numai între anul 2015 şi sfârşitul anului 2017 am reuşit să achiziţionăm, la nivel central, pentru toate inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, autospeciale şi echipamente în valoare de aproximativ 100 milioane Euro. De asemenea, este în curs de pregătire un proiect major de 80 milioane Euro care include 40 milioane pentru înfiinţarea unor centre de pregătire pentru personalul de intervenţie din cadrul IGSU şi al altor structuri. Cea mai importantă realizare însă rămâne alocarea în cursul anului 2017 a sumei de 600 milioane Euro destinată dotării complexe a sectorului pentru situaţii de urgenţă, incluzând partea de căutare salvare terestră, aeriană, precum şi cea maritimă şi fluvială. La această sumă se vor adăuga şi alte sume destinate în mod deosebit asistenţei medicale de urgenţă asigurată de serviciile de ambulanţă şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, în colaborare cu spitalele de urgenţă prin SMURD”, a mai afirmat Arafat în postarea sa pe Facebook.

El a precizat că, din cele 600 milioane de euro, 104 milioane de euro au fost deja angajate prin contracte ferme în 2017, iar pentru în cazul restului finanţării sunt în curs de derulare mai multe proceduri de achiziţii publice la nivelul IGSU.

Arafat a spus că legislaţia prevede alocarea de până la 5% din bugetul local pentru managementul situaţiilor de urgenţă, însă multe comunităţi nu alocă nicio sumă pentru acest domeniu. De asemenea, el a menţionat importanţa programelor de voluntariat.

Citeşte şi Gheorghe Mărmureanu, la 41 de ani de la cutremurul din 1977: „Se pot produce cutremure mai mari de 9 grade”