Posibile surse de îmbolnăvire a copiilor cu sindrom hemolitic-uremic: alimentele sau transmiterea interumană

„Ipotezele probabile care au fost stabilite de echipa mixtă — specialiști români și străini — sunt două: focar de infecție cu origine alimentară sau pentru unele dintre cazuri o posibilă transmitere interumană”, a spus Rafila, într-o conferință de presă.

Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu: S-a identificat cauza îmbolnăvii copiilor din Argeş

Potrivit acestuia, în continuare se va derula investigația epidemiologică împreună cu specialiști ANSVSA. Acesta consideră foarte importante îmbunătățirea sistemului de raportare a îmbolnăvirilor, dar și evaluarea capacităților de laborator la nivelul spitalelor și DSP-urilor.

„Am avut grijă ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul ‘Marie Curie’, indiferent dacă aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacău, să fie trimise în Italia la laboratorul european de referință. Testând aceste probe, ei au găsit șase seruri pozitive și toate au fost cu anticorpi corespunzători lui Escherichia coli 026 toxigen. Este clar în acest moment, dacă avem rezultatele analizelor, pe de o parte, diagnosticul clinic, pe cealaltă parte, că această asociere este legată de apariția unui cluster, am spune noi, adică apariția unui număr mai mare de cazuri într-un anumit teritoriu, într-un interval relativ scurt de timp, care este de 2-3 săptămâni. Este vorba de șase seruri pozitive din 13 testate. Din cele șase seruri pozitive avem trei din Argeș, unul din București, unul din Bacău și unul din Dolj”, a precizat Alexandru Rafila.

Alte articole

Revine scandalul Rafila-Arafat pe sistemul de urgenţă. Sindicatele arbitrează conflictul

Ministerul Sănătății: ”Trebuie să aducem mai mulți medici și în zonele mai slab deservite, în mediul rural sau în zonele non universitare din România”

Patru copii cu suspiciune de sindrom hemolitic-uremic, aduşi la Spitalul Marie Curie

El a susținut că nu este vorba despre un focar epidemiologic. „Cum au apărut ele și asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toții — echipa din România și echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor — că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns și cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment”, a explicat Rafila.

Potrivit acestuia, începând din anul 2010, numărul de cazuri de sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și 25 de cazuri.

„Acest lucru nu înseamnă că acestea au fost toate cazurile de sindrom hemolitic-uremic, probabil că forme mai ușoare nu au fost încadrate în această categorie”, a mai spus acesta.