Construcția Arpechimului a fost gândită integrat pe vremea comunismului. Partea de rafinărie producea combustibilii pe care-i cunoașteți, în timp ce partea de petrochimie producea o grămadă de compuși pentru industrie. În anii ’90 era o bătălie pe granulele fabricate acolo, adică materia primă din care se producea folia agricolă. E vorba despre acei polimeri care apăreau în teza de doctorat a Elenei Ceaușescu. De asemenea, tot Arpechimul producea aproximativ 80% din bitumul necesar asfaltării șoselelor țării. Ghiciți de unde se cumpără bitumul acum!
Arpechim producea materia primă pentru Oltchim, celălalt colos al industriei autohtone, combinat care s-a dovedit a fi, până în deceniul unu al secolului XXI, coloana vertebrală a județului Vâlcea.
Închiderea Arpechim a fost o operațiune acceptată cu suspect de multă ușurință în anul 2011 de către Guvernul Boc. Cu Arpechim pusă pe butuci, Oltchim a rămas fără etilenă și propilenă, materiile prime utilizate pentru producția de PVC și polioli, adică produse responsabile cu peste 60% din cifra de afaceri a combinatului vâlcean. Așa a fost condus spre faliment Oltchim-ul și, printr-o operațiune specifică, au fost anulate aproape zece procente din PIB-ul României.
Nici județul Argeș nu stă grozav decât pe hârtie. Dacă studiind participarea la PIB și la exporturile României am putea trage concluzia că acolo avem de-a face cu o economie solidă, în realitate județul e monoindustrial, dependent într-o proporție colosală de Dacia și, în cazul unui accident, riscă să se transforme într-un deșert. Chiar dacă Dacia a fost o privatizare de succes – probabil singura din România – situația actuală a industriei auto în general și a companiei Renault în special ar trebui să ne dea de gândit. O prăbușire a companiei Dacia ar genera un dezastru economic în Argeș. Acum, România e importator net de combustibili finiți. Despre produsele petrochimice nu mai are sens să discutăm. Exportăm petrolul pe care încă-l mai avem pentru a importa benzină și motorină. OMV a justificat închiderea Arpechimului deoarece „nu are deschidere la mare și lucrează cu țiței din import”, potrivit ziarulargesul.ro.