„Ce intenţionez eu să fac şi cred că este obligaţia mea morală, dacă nu de altfel şi legală, de membru al CSAT, măcar să cer să avem o idee despre cât a costat infrastructura aceasta de la momentul în care ea a fost creată şi până în ziua în care vorbim, ca să avem o idee, pentru că, altfel, societatea nu va şti să aleagă. Noi ventilăm această sumă de un miliard de euro, eu am spus-o nu pentru că mi-a suflat-o cineva, ci pentru că am citit o informaţie publică. Deci, în acest sens, intenţionez să cer să se declasifice măcar informaţia cât a costat infrastructura”, a afirmat Raluca Prună, la forumul Eurosfat.
Referitor la solicitările privind desecretizarea hotărârilor CSAT cu privire la interceptări, ea a precizat că în nicio ţară hotărârile unui astfel de organism nu sunt declasificate în întregime.
„Ne putem plânge că aceste hotărâri sunt secrete. Asta este legea. Societatea poate cere, să vedem dacă societatea va rezolva acest lucru: să desecretizăm totul în această ţară. Dar, cu riscul de a fi criticată, vin şi spun că nicăieri în lume, în societăţile mature, hotărârile unui organism de tip CSAT nu sunt declasificate în întregime. Deci, să ne stabilim un standard, dar să fim serioşi: nu putem declasifica totul”, a subliniat Raluca Prună, scrie Agerpres.
„Ceea ce am să fac însă este să încerc să obţin, în scopul dezbaterii publice cu privire la interceptări şi la ce soluţii adoptăm, o idee despre costul acestei infrastructuri de când a fost ea creată până în zilele noastre. Nu ştiu să vă spun dacă aceste costuri sunt prinse în hotărâri CSAT, mă îndoiesc, vă spun sincer că mă îndoiesc că sunt prinse. Dar, dacă sunt prinse, va însemna, în cazul în care CSAT, prin ceilalţi membri, va fi de acord, o desecretizare parţială cu privire la costuri, ca să avem o idee despre ordinul de mărime: vorbim de 100.000, de un milion, de 100 de milioane sau un miliard, fără să sperii pe nimeni. Va fi scump însă”, a adăugat Prună.