Raluca Turcan, contrazisă de Parchetul General şi CSM în privinţa sporurilor de care beneficiază procurorii. Sporurile din Ministerul Public reprezintă cel mult 30% din indemnizaţia de încadrare, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contextul discuţiilor publice despre sporurile din sectorul public.
„Potrivit art. 4 și 5 din Anexa V, capitolul VIII din Legea nr. 153/2017, sporurile de care beneficiază procurorii și personalul auxiliar de specialitate sunt:
– spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat;
– spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază;
– spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5% aplicat la salariul de bază.
Totodată, art. 25 alin. (1) din aceeși lege prevede: ‘Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz’.
În consecință, sporurile de maxim 45% prevăzute de Legea nr. 153/2017 nu au fost acordate, cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului de confidenţialitate, precum și cuantumul sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, transformate în procente, reprezintă maxim 30% din indemnizația de încadrare, pentru procurori, personalul asimilat și personalul auxiliar de specialitate, fiind menținute la nivelul valoric din anul 2018 prin reglementări legale succesive.
Celelalte categorii de personal (funcționari publici, personal contractual, personal conex) beneficiază de un sigur cuantum pentru condiții de muncă periculoase reprezentând maxim 15% din salariul de bază”, se arată în comunicatul PÎCCJ.
Reamintim că Raluca Turcan a declarat, miercuri seară, că nivelul sporurilor din Sănătate şi justiţie este de 85%.
„Per total cheltuieli salariale, în momentul de față nivelul 13% din analizele noastre, ceea ce nu ar fi neapărat foarte mult. Însă sunt categorii ocupaționale pentru care nivelul sporurilor reprezintă 85%, ceea ce este foarte mult. Atunci, rolul nostru e să ne uităm la ce raportare se fac salariile în plată. Aceste sporuri există în primul rând în sistemul de sănătate și în sitemul de justiție. Acolo sunt regulă aceste sporuri de 85%. De aceea, nu putem să le tratăm cu ușurință, pentru că vorbim de sporuri care completează veniturile celor din sistemul de sănătate, care acum au fost în prima linie a combaterii pandemiei”, declara Raluca Turcan la Antena 3.
CSM: Afirmaţia ministrului Muncii potrivit căreia sporurile reprezintă 85% în sistemul de justiţie – total neadevărată
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, joi, că sunt „total neadevărate” afirmaţiile ministrului Muncii, Raluca Turcan, potrivit cărora în sistemul de justiţie nivelul sporurilor reprezintă 85% din veniturile salariale, adăugând că aceste declaraţii nu fac nimic altceva decât să „acutizeze” presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor.
„Această afirmaţie este total neadevărată. Pentru corecta informare a opiniei publice, reamintim că potrivit art. 25 alin. 1 din Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, suma sporurilor acordate cumulat pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază. Subliniem că această prevedere legală este respectată cu stricteţe în cadrul întregului sistem judiciar. Astfel, spre exemplu, în luna ianuarie, ponderea sporurilor din totalul salariilor la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost de 23,83%”, se arată într-un comunicat de presă al CSM, transmis AGERPRES.
Potrivit CSM, alăturarea în aceeaşi declaraţie a drepturilor de care beneficiază două categorii profesionale, cu specific diferit al muncii, dar cu „responsabilităţi enorme” faţă de cetăţeni, nu face nimic altceva decât să adâncească „în mod nepermis falii, fără a ţine seama de specificul fiecărei profesii”.
„Din păcate, declaraţiile doamnei ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, se menţin în aceeaşi linie cu declaraţiile inadecvate ale ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cu privire la pensiile magistraţilor şi nu fac nimic altceva decât să acutizeze presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor, de natură să încurajeze plecarea acestora din sistemul judiciar. Aşa cum am mai arătat, consecinţele negative ale lipsei de personal vor fi resimţite de justiţiabili, deşi acestora ar trebui să li se garanteze dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil, la cele mai înalte standarde”, a adăugat CSM.
În opinia sa, aceste atitudini sunt „total neconstructive”. „Principiul cooperării loiale presupune înainte de toate onestitate atât faţă de partenerii instituţionali, cât şi faţă de opinia publică, iar inducerea publicului în eroare, prin astfel de declaraţii publice, este cu adevărat regretabilă”, a evidenţiat CSM.