Raluca Turcan spune că nu susţine abordările „heirupiste” şi deciziile luate de „azi pe mâine” pentru că acestea îi pot afecta pe cei care muncesc şi merită acele sporuri.
„Nu susţin abordările heirupiste, deciziile luate de azi pe mâine, pentru că în felul acesta riscăm să îi afectăm pe cei care muncesc şi merită sporurile. Sporurile sunt o sursă de venit şi pentru angajaţii cu salariu minim sau cu venituri mici, dar şi pentru cei cu salarii foarte mari. Am gândit câteva principii, care ţin de o plafonare, o periere, o reajustare a unora şi o reierarhizare a salarizării. Cred că unele sporuri trebuie să fie tăiate, dar avem nevoie şi de propunerile dumneavoastră pentru a fundamenta o poziţie finală pe care ulterior să o putem discuta.
I-am asigurat pe partenerii noștri de dialog că tema sporurilor este subiectul unei analize riguroase și că eventualele modificări vor fi atent fundamentate. Tocmai de aceea, reașezarea sistemului de sporuri nu trebuie făcută în stil heirupist, ci bine argumentată și negociată cu partenerii sociali”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.
Decizia privind sporurile bugetarilor se va lua în Parlament.
Violeta Alexandru a făcut public un centralizator al sporurilor din domeniul bugetar. Aceasta spune că a identificat până acum șapte domenii, între care învățământ, sănătate, ordine publică sau administrație și peste 50 de tipuri de sporuri, de la spor pentru periculozitate sau suprasolicitare neuropsihică, până la munca în ture și spor de consemn la domiciliu.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Violeta Alexandru a prezentat o centralizare a informațiilor cu privire la domeniile ocupaționale bugetare și a publicat și câteva tabele în care se regăsesc condițiile de acordare și cuantumul fiecărui spor în parte. De exemplu, angajații de la Cutea de Conturi au spor de periculozitate. Un alt spor, numit spor de consemn la domiciliu, care presupune un lucru în schimburi, în așteptarea solicitărilor, îl au cei din electricitate.
„Sunt 7 familii ocupaționale de funcții bugetare (învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și Curtea Constituțională, apărare, ordine publică și securitate națională, administrație). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități. Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună) și, desigur, de vouchere de vacanță. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, a scris Violeta Alexandru pe rețeaua socială.
Mai mult, fostul Ministru al Muncii propune și stabilirea unor indicatori de performanță în administrație ca „abia apoi să se treacă la salarii, sporuri, venituri, în general”.
„Astăzi este invers: mai întâi banii (aici de urmărit cumulul de sporuri!) iar discuția despre performanță se amână veșnic. Rezistența este imensă. Nu cred că un om din sistemul privat își dorește o administrație populată de funcționari nepregătiți, ba dimpotrivă. Eu nu sunt pentru ca în administrație să se câștige cât mai puțin posibil. Avem, în schimb, experiențe zilnice când intrăm în contact cu un sistem public arogant, neperformant (nu toți angajații, desigur!) căruia îi tot cresc veniturile din taxele și impozitele și, până la urmă, din munca celor activând în mediul privat. Când descoperi câte privilegii au funcționarii/cei plătiți din bani publici (privilegii obținute, în mod intenționat, cu toată discreția/lipsa de transparență), fără să livreze performanță, fără să vezi o administrație având respect pentru contribuabil – atunci chiar deranjează!
Chiar în administrație, de altfel, cei care muncesc sunt, pe bună dreptate, deranjați de cei care iau același spor (sau mai multe) și nu fac mare lucru. Acordarea de sporuri tuturor angajaților nu face decât să adâncească lipsa de performanță. De la stabilirea unor indicatori de performanță trebuie să plece discuția, de unde va decurge și sistemul de punctaj care ar trebui să influențeze veniturile. În sistemul public ne trebuie indicatori generali, minimali, obligatorii pentru toate entitățile, alături de care să se stabilească unii specifici. Acești indicatori trebuie să ia în calcul opinia “clienților”, nu să se evalueze colegii între ei, ca să iasă totul perfect”, a mai scris Violeta Alexandru, în postarea sa.