Temperatura medie mondială a crescut cu 0,74°C în ultimul secol şi va creşte cu o valoare cuprinsă în intervalul 1,1 – 6,4°C în comparaţie cu perioada 1980-1999 până în anul 2100, cu o medie cuprinsă în intervalul 1,8 – 4°C, potrivit celui mai recent raport întocmit de IPCC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei), publicat în 2007, informează Mediafax.
Datele culese după publicarea acestui raport, a cărui ediţie viitoare va fi făcută publică în 2014, arată că „nu există indicii că încălzirea globală s-ar fi oprit sau ar fi intrat într-o perioadă de pauză”, a declarat climatologul Jean Jouzel, care a precizat că „ultimul deceniu a fost cel mai cald pe care omenirea l-a cunoscut”.
Încălzirea globală este imputabilă – în procent de 90%, potrivit IPCC – creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră (3%, în medie, pe an în ultimul deceniu), care a atins un nou maxim istoric, în 2010.
Topirea gheţarilor de altitudine, în special a celor din Himalaya, ameninţă aprovizionarea cu apă a multor regiuni (nordul Indiei şi China). Gheţarii din Anzii tropicali au pierdut între 30% şi 100% din suprafeţele lor în ultimii 30 de ani, iar toţi gheţarii din Pirinei ar putea să dispară definitiv în 2050.
Topirea banchizei arctice, care acoperă o suprafaţă de 15 milioane de kilometri pătraţi, continuă. Mai puţine raze solare sunt reflectate de gheaţă şi căldura lor este absorbită de apă, accelerând procesul de topire a banchizei.
Creşterea temperaturii a fost de două ori mai mare la Polul Nord, în comparaţie cu media mondială în ultimii 100 de ani.
În septembrie 2011, suprafaţa gheţurilor arctice, măsurată de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), a ajuns la o valoare apropiată de minimul istoric, atins în 2007. În opinia experţilor de la Institutul de fizică a mediului înconjurător de la Universitatea Bremen (Germania), acest minim a fost chiar depăşit.
Oceanul Arctic va fi complet lipsit de gheţuri în timpul verii până în anul 2050.
Topirea calotelor glaciare, în principal în Groenlanda şi pe continentul antarctic, contribuie la creşterea nivelului oceanelor.
Topirea calotelor a contribuit cu cel puţin 30% la creşterea nivelului mărilor în ultimii ani, chiar dacă incertitudini destul de consistente continuă să existe în legătură cu acest subiect puţin cunoscut, consideră Jean Jouzel.
Creşterea nivelului oceanelor cunoaşte o evoluţie mai rapidă decât era prevăzut, din cauza topirii accelerate a calotelor polare. În raportul din 2007, experţii IPCC estimau că această creştere va avea o valoare cuprinsă în intervalul 18 – 59 centimetri până la sfârşitul secolului.
Această creştere ar putea să atingă şi chiar să depăşească un metru, afirmă deja numeroşi oameni de ştiinţă.
Evenimentele meteorologice extreme, precum ploile torenţiale sau valurile de căldură, vor deveni mai frecvente şi mai intense, au anunţat experţii IPCC într-un raport special, îndemnând guvernele din lumea întreagă să se pregătească, prin adoptarea unor măsuri denumite „de adaptare”.
Fenomenul de extindere a deşerturilor se intensifică, în special în regiunea Sahel şi în partea de nord a Chinei. Lacul Ciad a pierdut 90% din suprafaţa sa în ultimii 40 de ani, scăzând de la 25.000 de kilometri pătraţi la 2.500 de kilometri pătraţi.
Biodiversitatea va suferi şi ea din cauza încălzirii globale, iar între 20% şi 30% din totalul speciilor animale şi vegetale vor fi ameninţate cu dispariţia, în cazul unei creşteri a temperaturilor cu 1,5 – 2,4°C, în raport cu media din ultimii 20 de ani din secolul al XX-lea.