Astfel, potrivit unui raport al Curţii de Conturi aferent anului 2014, depus în Senat, numărul mediu lunar al persoanelor care au încasat beneficii de asistenţă socială a fost de 4,3 milioane de persoane. Dintre aceşti beneficiari, ponderea cea mai însemnată, respectiv circa 85% din total, o reprezintă copiii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, care au fost în număr de 3.7 milioane.
Citeşte şi: Nereguli descoperite de Curtea de Conturi: suspiciuni la băncile pentru locuinţe
Alte 247.620 de persoane au beneficiat de alocaţii pentru susţinerea familiei, 171.231 persoane au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului, iar 240.617 persoane de ajutoare sociale sub formă de venit minim garantat.
Fondurile publice pentru susţinerea sistemului de beneficii de asistenţă socială, acordate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, au fost în anul 2014 de 8.1 miliarde de lei (aproximativ 1.8 miliarde de euro), reprezentând 1,21% din PIB, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că, în acţiunile de audit financiar întreprinse în anul 2014, au fost urmărite alocări de 5,5 miliarde de lei din bugetul de stat.
Astfel, aproximativ 2,6 miliarde de lei au mers către plata alocaţiilor, 1,7 miliarde de lei către plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserţie, 261 de milioane de lei către alocaţia pentru susţinerea familiei şi 664 de milioane de lei către ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.
Curtea de Conturi a sesizat deficienţe în sistemul naţional de recuperare a debitelor din ajutoare sociale acordate necuvenit. Potrivit unor modificări legislative de la finele anului 2013, agenţiile teritoriale aveau obligaţia de a transmite aceste debite la organele de executare silită din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, această instituţie urmând să confirme preluarea în continuare a urmăririi debitului respectiv. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat însă, având în vedere lipsa unor instituţii competente la nivel judeţean, dar şi a unor deficienţe birocratice.
Din analizele Curţii de Conturi, aproximativ 26 de milioane de lei au fost acordate nejustificat în cursul anului 2014, scrie Mediafax.
Astfel, cea mai mare sumă de bani a provenit din sistemul privind ajutoarele sociale şi alocaţiile pentru susţinerea familiei. Mai exact, 17.8 milioane de lei au fost acordate necuvenit din motive precum nedeclararea de către beneficiari a unor venituri nete realizate, deţinerea unor bunuri care atrag excluderea acordării acestor beneficii, neachitarea impozitelor pentru bunurile deţinute, nedeclararea conturilor la bănci mai mari de 3.000 de lei sau neprezentarea adeverinţelor de la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de unde rezultă că sunt în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat unul
Alte peste 10 milioane de lei au fost acordate necuvenit în cazul indemnizaţiei de creştere a copilului ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri pe perioada încasării acestui drept, nerecalculării cuantumului dreptului în funcţie de veniturile efectiv realizate, nesuspendarea plăţilor pentru ultima lună în plată, în condiţiile în care celălalt părinte nu a solicitat acest drept pentru ultima lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului cuvenit, precum şi acordarea stimulentului lunar/de inserţie în situaţia în care nu s-a făcut dovada începerii activităţii şi implicit obţinerea de venituri supuse impozitării.
Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi sesizează că 176.000 de lei au fost acordate necuvenit prin alocaţiile pentru copii, în condiţiile în care sume de bani au mers către minori decedaţi, copii exmatriculaţi, care au abandonat şcoala sau care au repetat anul din cauza inspectoratelor judeţene care nu au transmis în timp util către autorităţile competente documentele justificative pentru încetarea plăţii.
În acest sens, Curtea de Conturi critică şi activitatea Direcţiei de Inspecţie Socială, care în cursul anului 2014 a desfăşurat doar 17 acţiuni de control şi numai în perioada 17 februarie – 30 mai 2014. Mai mult, în anul 2014, s-a realizat cel mai mic număr de campanii tematice din ultimii trei ani, adică numai 4, cu două mai puţine faţă de anul 2013, când au fost realizate 6 campanii şi cu una mai puţin faţă de anul 2012, când au fost realizate 5 campanii.
În cadrul celor patru campanii tematice naţionale din anul 2014 toate suspiciunile au fost verificate (22.817 cazuri), dar dintre acestea s-au confirmat numai 28% (6.486 cazuri). Pentru cazurile confirmate s-au întocmit 5.457 decizii de debit în sumă de 9.4 milioane de lei lei, se arată în raportul Curţii de Conturi.