Raportul fusese înscris săptămâna trecută, miercuri, pentru dezbatere şi vot, pe ordinea de zi a Comisiei economice, dar a fost amânat din lipsă de cvorum.
După ce plenul Senatului a adoptat, pe 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice să deruleze ancheta menţionată, au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.
„După o lună de audieri, comisia a decis să emită o concluzie preliminară, într-o majoritate covârşitoare, şi anume că ROBOR, indicele în funcţie de care se calculează, în prezent, ratele în lei ale românilor, nu are nicio legătură cu realitatea. ROBOR nu este ceea ce ni se spunea că trebuie să fie – media dobânzilor la care se împrumută băncile între ele, ROBOR nu este în niciun caz media tranzacţiilor care se realizează pe piaţă, este pur şi simplu un indice care rezultă din nişte aranjamente între băncile comerciale sub oblăduirea BNR”, susţinea preşedintele Comisiei economice, Daniel Zamfir, în urmă cu o lună.
Preşedintele Comisiei economice şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul BNR, nu s-au prezentat la audierile din comisie. Pe 25 martie, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR Nicolae Cinteză şi Şerban Matei să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.
Pe 26 februarie a fost audiat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR.
Potrivit lui, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.
„În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? (…) Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei”, arăta Chiriţoiu.