În Raportul Departamentului de Stat SUA pe anul 2014 se precizează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvenţe.
„În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor.
Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţi; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament”, se precizează în Raportul Departamentului de Stat american.
În document se mai arată că în cursul anchetei şi în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obţinute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri presa a prezentat aceste informaţii, în special în cazurile de corupţie. În acest sens, unii judecători s-au plâns că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpaţi să beneficieze de un proces echitabil.
„După intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală şi ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraţilor cu presa, stabilind limite în cazul informaţiilor pe care procurorii le pot dezvălui pe parcursul anchetei”, se arată în raportul Departamentului de Stat american.
În raport se mai precizează că, în general, Guvernul a respectat independenţa sistemului judiciar, însă nu a asigurat suficient personal, spaţiu şi echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze rapid şi eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.
„Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), făcut public în luna ianuarie, menţiona că, desi Guvernul a respectat Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale, nu şi-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta măsuri anticorupţie şi de a proteja sistemul judiciar de atacuri”, mai menţionează raportul pe anul 2014.