Numit „Frământări în România: Cauze şi implicaţii”, raportul serviciilor de informaţii americane arăta că dictatura dinastică a Ceauşeştilor era măcinată de probleme economice şi, în consecinţă, de frământările sociale în creştere. Experţii CIA erau de părere că incapacitatea lui Ceauşescu de a rezolva aceste probleme – şi mai ales faptul că refuza să-şi schimbe abordarea – avea să-i erodeze puterea.
Totuşi, menţionează documentul, tensiunile sociale apărute la începutul anilor 1980 în câteva centre industriale importante, mai ales pe fondul lipsei alimentelor, erau sporadice. Exista însă posibilitatea ca unii dintre muncitori să se radicalizeze, dacă tulburările ar fi continuat suficient de mult timp.
Raportul vorbeşte chiar şi despre posibilitatea ca unii dintre apropiaţii lui Nicolae Ceauşescu să se ridice împotriva acestuia, identificând mai multe persoane care s-ar fi putut încadra în rolul de succesor al dictatorului.
Documentul îi plasează pe posibilii succesori în trei categorii. Primii sunt cei din „garda” lui Ceauşescu – Emil Bobu, pe atunci vicepremier, Elena Ceauşescu, Iosif Banc, reprezentant al Biroului Politic al Comitetului Central al PCR, Ion Coman, secretar al CC al PCR şi fost ministru al Apărării.
A doua categorie, numită „Power Brokers” (negociatori de putere), îi includea pe Ilie Verdeţ, pe atunci premier, Constantin Dăscălescu, Ştefan Andrei, pe atunci ministru de Externe, Cornel Burtică, ministru pentru Comerţul exterior.
Citeşte şi: SCANDAL MONSTRU! Ştefan Mandachi o umileşte total pe Dana Budeanu