Rareş Bogdan anunţă concedieri. „Înainte de a împovăra, să vedem cum putem strânge cureaua. Sunt persoane care plimbă mape”

Europarlamentarul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte al PNL, trage un semnal de alarmă şi spune că taxele nu trebuie mărite în niciun fel, pentru că ar sufoca şi mai mult mediul privat care „deja gâfâie”. Acesta a amintit şi de promisiunea coaliţiei PSD-PNL, care spunea că nu va creşte taxe, dar a atras atenţia şi asupra modului în care a fost realizat bugetul pe 2023.

„Trebuie să vedem, în primul rând, ce restructurări facem şi de unde tăiem cheltuielile. Înainte de a împovăra, trebuie să vedem ce putem restructura, cum putem fi mai chivernisiţi, cum putem strânge cureaua, cum putem să eficientizăm sistemul public, unde sunt persoane care plimbă nişte mape. Şi atunci trebuie văzut exact ce fac. Mai ales în administraţia centrală.

În afară de asta trebuie să ne lămurim cu diversele proiecţii făcute de ministerul Finanţelor cu privire la aducerea mai multor bani la buget. Să vedem de unde se aduc banii, să vedem ce e cu acea gaură, care nu a fost recunoscută în aprilie-mai, dar care vedem că există. Şi aflăm de la o zi la alta că e din ce în ce mai mare. Trebuie să vedem cine a greşit, cine a făcut o proiecţie bugetară greşită, pe ce s-a bazat. De ce s-a bazat pe o anumită încasare a impozitului de profit, care este mai mică, de exemplu, pentru că în urmă cu un an încasările pe impozitul de profit s-au bazat pe zona de energie.

Rareş Bogdan aminteşte promisiunile coaliţiei

Trebuie să vedem exact cum putem face să ne respectăm promisiunea. Pentru că atunci când s-a constituit coaliţia, au fost făcute câteva mari promisiuni. Stabilitate, într-o graniţă cu un război în desfăşurare, reforme, dar şi faptul că nu vom creşte taxe. Şi ce facem, la un an şi 8 luni distanţă venim cu măsuri care dau peste cap sistemul privat? Nu putem să facem acest lucru şi cred că trebuie să analizăm extrem de serios.

Alte articole

Nicolae Ciucă și PNL, campanii pe teme economice

Nicolae Ciucă, opțiunea electoratului de centru-dreapta

Pot înţelege că anumite facilităţi, anumite excepţii, date de-a lungul timpului, pot fi scoase, dar nu putem veni cu taxe care să afecteze proprietarii, să fie atac la proprietate la 33 de ani de la revoluţie. Atac la proprietate mai puternic decât cel făcut de Ion Iliescu, când a refuzat restituirea proprietăţilor. Nu putem să venim cu taxe care să împovăreze sistemul privat, care deja e supra-impovărat şi care deja gâfâie, din cauza unui sistem bancar deficitar, care refuză împrumutul firmelor private româneşti sau care îngreunează împrumuturile către firme româneşti, preferând creditele către stat, care se împrumută într-o veselie la dobânzi foarte mari şi care le dau siguranţă”, mai spune Rareş Bogdan.

Schimbări pentru români de la 1 august: Salarii mai mari pentru unii angajați, alimente mai ieftine, tichete de masă cu valoare mai mare

Rareş Bogdan: Deficitul de 4,4% din PIB poate fi flexibil. Se cer discuţii la Bruxelles

„Trebuie să ascultăm argumentele ministrului Finanţelor, ale specialiştilor, să vedem exact ce ne cere Comisia Europeană. Chestiunea cu 4,4% deficit sigur că poate fi discutată. Nimic nu este bătut în cuie definitiv dacă vii cu argumente şi explici situaţia la Bruxelles. România e în graniţa unui război. Ăsta este apanajul ministrului Finanţelor, al prim-ministrului şi al ministerului Fondurilor Europene, dar vă spun din experienţa altor chestiuni discutate de-a lungul timpului că Bruxelles-ul nu e un bau-bau, ascultă argumente, dar trebuie să te duci cu ele.

Trebuie să găsim formulele optime care să nu afecteze mediul privat. Motorul economiei poate fi în prezent şi viitor reprezentat de economia privată, companiile româneşti şi străine care trebuiesc întărite şi ajutate”, a declarat Rareş Bogdan.

Guvernul are un plan de austeritate. Se taie 200.000 de posturi, urmează creşteri de taxe de la 1 septembrie și 1 ianuarie. Voucherele bugetarilor și unele bonusuri ar putea dispărea

Guvernul pregătește marele plande austeritate. Se pregătește măsura, susținută public de premierul Marcel Ciolacu, de impozitare cu 1% a marilor companii a căror cifră depășește 100 de milioane de euro, dar nu va fi singura care ar trebui să umple golurile de la buget.

Vor fi impozitate sumele pe care marile companii le transmit în afara țării. Măsura este una prin care se încearcă stoparea externalizării profiturilor și evitarea impozitelor în România.

O altă măsură discutată în Guvern este introducerea unui nou impozit pentru clădirile rezidențiale care depășesc valoarea de 500.000 de euro. Un dezvoltator imobiliar ar urma să plătească minim 5000 de euro anual.

Guvernul pregăteşte taxa „pe vilă”, pe produsele bio şi TVA 19% pentru mâncarea animalelor

De asemenea, se analizează creșterea impozitului pe dividente de la 8% la 10%, dar procentul încă se mai discută.

Guvernul ia în calcul creșterea salariului minim în două etape:

1. De la 3000 la 3300 de lei.

2. De la 3300 la 3750 de lei.

De asemenea va crește salariul minim în construcții de la 4000 de lei la 4500 de lei.

Alte măsuri:

Guvernul ia în calcul supraimpozitarea salariilor care depășesc veniturile președintelui României.

Cotele de TVA, în urma discuției cu reprezentanții Comisiei Europene, vor rămâne la fel: 19% și 9%, inclusiv pentru industria HORECA.

Guvernul intenționează să reducă aproape 200 de mii de posturi care nu sunt ocupate în administrație.

Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip “păcănele”, tutun rece – țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, alimente de lux.

Tănase Stamule anunţă renunţarea la pomeni şi vouchere

“Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și statul? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a declarat Tănase Stamule, membru PNL și profesor ASE, care este implicat în discuțiile Coaliției PSD-PNL cu privire la reducerile de cheltuieli ale statului și creșterilor de taxe.

În cadrul unui interviu acordat HotNews.ro el a vorbit despre măsurile fiscale și bugetare care se află pe masa discuțiilor, care e poziția PNL și ce dorește PSD.” Întâi vorbim despre reducerea și eficiența cheltuielilor statului. Astăzi vedem risipă în toate zonele, de la regionalizarea unor deconcetrate, la evaluarea unor serii de bonusuri care se dau aiurea la stat și alte lucruri care nu credem că sunt corecte din punct de vedere social”, susține Tănase Stamule.

După ce rezolvăm aceste lucruri, spune el, sunt și discuții de creștere a taxelor pentru că „o gaură atât de mare nu poate fi acoperită doar din reduceri de cheltuieli”.

„Nu poți să bagi mâna în buzunarele oamenilor și să zici: Ia plătiți-mi voi gaura pe care mi-am făcut-o. Mi-am tras un glonte în picior și acum asta e, e vina voastră!”
„Povara trebuie împărțită. Mai întâi ne uităm la stat, că avem o grămadă de agenții, sinecuri care nu fac nimic. Trebuie să evaluăm dacă mai facem agenții noi dacă vrem să creștem taxe”.

Guvernul pregăteşte noi taxe pentru români de la 1 septembrie 2023. Lista produselor şi serviciilor care se scumpesc

„Avem tichete de zeci de miliarde de lei, tot felul de vouchere, tot felul de pomeni. Stai puțin, privatul strânge cureaua și să nu strângă puțin și la stat? E nevoie de toate voucherele astea, toate bonusurile? Hai să vedem”, a precizat el.

„Dacă în privat au crescut cu 5% salariile, hai să vedem cu cât au crescut la stat. S-au mascat creșterile prin bonusuri sau prin creșterea normei de hrană?
„Hai să vedem de ce s-a mascat chestia asta așa. Înțeleg că unii au vrut să fie prieteni cu anumite părți ale sistemului public, dar nu e corect să plăteacă toată societatea, să ne pierdem competitivitatea economică doar pentru că s-a construit greșit bugetul”.

Multe persoane au certificat de handicap, dar nu au nimic

„Discutam cu un primar, zilele trecute, care spune că are multe persoane cu certificat de handicap, dar nu au nicio problemă. Își iau și însoțitori. Trebuie verificate la sânge aceste cheltuieli ale statului, iar acolo unde sunt bazate pe minciuni, responsabilii să fie trași la răspundere”, a mai arătat profesorul ASE. „Nu putem să dăm un pumn în ficat mediului de afaceri așa… gratuit. Mai degrabă reducem cheltuielile statului și apoi negociem cu mediul de afaceri”.

Potrivit lui Stamule, trebuie ca PSD și PNL să aibă înțelepciunea să împartă echitabil această povară. „Există câteva zeci de măsuri, de la modalități de a limita prețurile de transfer (sunt companii care își mută profiturile, 20 miliarde lei sunt duși în afara țării), la modalități prin care persoane care au un singur client, nu sunt angajați și stau pe microîntreprinderi”, a spus el.

Potrivit acestuia, conceptul de microîntreprindere a fost făcut pentru a începe o activitate economică care să-ți genereze valoare adăugată, nu ca o persoană să nu-și plătească contribuțiile la sănătate și pensie. „Dacă tu, ca microîntreprindere, ai 4-5-6 clienți este perfect în regulă. Înseamnă că ai activitate economică. Dacă ai un singur client, înseamnă că acea firmă preferă să facă contract de prestări servicii decât să-ți facă contract de muncă”, a mai afirmat el.

„Mulți angajați sunt mascați sub forma unor microîntreprinderi. Dacă elimini, trebuie cumva să dai un stimul (scăderea poverii pe muncă n.r.). Poți să zici că nu din 2024, ci din 2025, dar trebuie să dai o perspectivă”.

O altă discuție din Coaliție este și eliminarea facilităților din construcții, agricultură și industria alimentară.

„Mai e o discuție. Dacă elimini facilitățile, e corect să elimini și contribuțiile sociale ca să reducem povara pe muncă. Nu putem de anul ăsta? Să începem de anul viitor sau peste 2 ani”, a afirmat el. „Atunci când reașezi povara fiscală și elimini anumite facilități, trebuie să oferi economiei private și o perspectivă de creștere a competitivității fiscale”.
Potrivit acestuia, trebuie să discutăm întreg pachetul înainte să venim în fața antreprenorilor și populației cu creșterile de taxe.

Anumite facilități fiscale, spune Stamule, au ajuns la maturitate. „Este corect să fie eliminate, dar nu le elimini de azi pe mâine. Discuți cu industria: în 2-3 ani vom crește gradual și dispare facilitatea fiscală”, a afirmat Tănase Stamule.

„Avem 25% din angajații din România care sunt speciali, adică nu plătesc anumite taxe, de la impozit pe venit, la CASS. Nu poți să critici pensiile speciale când ești angajat special. Din punctul meu de vedere, n-ar mai trebui să fie niciun special, în nicio categorie”.
Pe lista de măsuri se află și creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. PSD preferă creșteri de taxe pentru că susține un stat mai gras „Cei de la PSD ar prefera doar creșterea de taxe pentru că ei susțin un stat mai gras. Ambele partide trebuie să cedeze pe o parte și pe alta”, a spus el.

„Există o discuție pe zona de vicii. Și aici trebuie să fim foarte atenți cu elasticitatea cererii și ofertei pentru că și dacă creștem taxele pe anumite zone ne trezim cu contrabandă uriașă la graniță. Nu cred că este sustenabil”. „Trebuie să înțelegem că nu mai putem fi un paradis fiscal cu TVA-uri de 5%. Un TVA de 9% este decent pentru toate produsele. Eu nu susțin creșteri de la 5 la 19%, așa cum au apărut în presă. Nu cred că vor fi genul acesta de creșteri”, a afirmat membrul PNL.

„Nu cred în abordarea asta în care să venim cu un pachet mare. Trebuie să fie solidară toată lumea. Și statul trebuie să-și reducă cheltuielile, automat și privatul”. Nu putem să stricăm mediul economic pentru că niște oameni au greșit bugetul
„Trebuie să fim înțelepți economic, atât noi cât și colegii de guvernare și să înțelegem că anul acesta și anul viitor nu putem să venim cu măsuri care să aibă impact bugetar mare pentru că nu mai sunt bani. De ce? Trebuie să-ș întrebăm pe domnul Câciu (fostul ministru al Finanțelor n.r.). Poate ne explică ce-a făcut, unde sunt banii. Așa, când pui niște povești în buget și speri într-o minune… nu așa se face bugetul unei țări”, a spus Stamule.

Astăzi, spune el, suntem într-o situație în care ne-am prins că nu există minune și trebuie să luăm banii ca să acoperim gaura. „Altfel, avem ratingul de țară care vine în septembrie și dacă ne bagă la junk, ne mai costă câteva miliarde de euro dobânzile”.
„Nu putem să stricăm mediul economic pentru că niște oameni au greșit bugetul. Cei care au greșit bugetul, să-și asume tăieri de cheltuieli ale statului. Așa este corect și așa este liberal din punctul nostru de vedere”. O parte dintre măsurile fiscal-bugetare vor intra în vigoare de la 1 septembrie, iar altele de la 1 ianuarie 2024, potrivit lui Stamule.

La cât a ajuns gaura bugetară în 2023
Gaura bugetară este de 42 miliarde lei, potrivit declarațiilor sale. “La bugetul pe 2023 s-a mers pe o inflație mult mai mare în ciuda prognozei oficiale. S-au introdus venituri bugetare fictive, respectiv taxele extraordinare pentru energie și TVA la nivelul prețurilor de anul trecut care nu s-au mai repetat anul acesta. Ne-am trezit cu o gaură uriașă în buget”, a spus Stamule.

Potrivit acestuia, nu s-a calculat că o să ne crească dobânzile. „Acolo avem vreo 10 miliarde lei pe partea de costuri. Automat, când îți crește datoria, îți cresc și dobânzile”, a mai afirmat membrul PNL.

Se pregătește un pachet de scăderea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor, spune el. „Considerăm că din moment ce s-au introdus bani fictivi în buget, creșterea cheltuielilor statului s-a bazat pe o minciună și atunci trebuie să găsim soluții de scădere a cheltuielilor statului, înainte să discutăm de o eventuală creștere a taxelor și impozitelor”.
„Colegii de guvernare (PSD) spun că trebuie să creștem taxele și impozitele. Trebuie să găsim o soluție echilibrată între cele două măsuri”.