Arsenie Boca a fost unul dintre martirii gulagului comunist din cauza popularității de care se bucura în perioada regimului comunist. Zoe Dăian, nepoata părintelui Arsenie Boca, a acordat un interviu în care vorbit despre viața marelui părinte ortodox.
„Prin anii ’80, Părintele Arsenie a fost dus şi la Ceauşescu, care l-a întrebat: ‘Hai, popo, am auzit că tu prezici soarta unui om. De mine ce ştii, când am să mor?’. Şi Arsenie i-a spus: ‘Într-o zi de mare sărbătoare veţi fi omorâţi amândoi’. Ceauşeştii nu au crezut şi i-au spus maiorului care-l adusese pe preot să-l ia din fața lor şi să nu-l mai vadă niciodată”, a povestit Zoe Dăian, pentru Agerpres.
Se spune că părintele Arsenie Boca ar fi prevestit și Revoluția din anul 1989, dar și propriul sfârșit.
„Înainte de a se sfârşi zilele, la părintele a fost o verişoară şi el i-a spus: ‘Vezi că eu mor şi nu va trece mult timp şi în România va fi vărsare de sânge’”, stă scris în cartea „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.
Părintele Arsenie Boca a murit pe data de 28 noiembrie 1989. Au trecut doar trei săptămâni şi a început Revoluţia din 1989. În toată ţara sute de tineri şi-au pierdut viaţa.
Arsenie Boca ar fi vorbit și despre felul în care va trăi poporul român după căderea regimului dictatorial. „A spus că după Ceauşescu, dar nu imediat, poporul va suferi mult. Pe români i-ar sfătui să nu fie ‘cap plecat prea mult’, să aibă demnitate şi personalitate”, a mai declarat Zoe Dăian.
Cunoscutul duhovnic avea darul clarviziunii. Preotul Serafim Bădilă, de la Mănăstirea Căişel, a povestit: „La una dintre primele întâlniri ale mele cu părintele Arsenie, dânsul mi-a zis păcatele în faţă, dar nu m-am supărat, pentru că mi-am dat seama că este un sfânt şi nu zice ca să mă batjocorească. Faţa îi strălucea şi nu te puteai uita la dânsul, aşa îi radia faţa de lumină. Era îndumnezeit. Pentru ce zic eu că avea darul clarviziunii? Am fost învăţător la clasele I – IV 20 de ani. Mi-a spus: tu trebuie să pleci de acolo. Să te duci să faci teologia. La aceasta eu i-am răspuns părintelui cu gândul, pentru că nu îndrăzneam cu vorba. În gândul meu am zis: nu mi-am strâns bani şi trebuie bani să faci o şcoală. Părintele mi-a spus: „Mă, îţi pui problema că n-ai bani? Are mama ta”. Fără să-i spun eu că tatăl meu a fost miner şi a trecut la cele veşnice şi mama mea a avut pensie, deci mă putea întreţine, pentru că fratele meu era căsătorit şi surorile mele erau la mănăstire. Deci mama din pensie mă putea ţine”.
Relatarea este publicată în aceeași carte, „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.