Răsturnare de situaţie în cazul apei potabile cu prea mult clor. „Nu vom schimba nimic în tratare”

Hostiuc a afirmat: „Din informaţiile pe care le deţin la această oră, directorii Apa Nova nu au semnat această amendă, pentru că rapoartele de încercare pe care le-am făcut înainte, în timpul şi după acest eveniment au arătat deplina conformitate a produsului nostru. Vom vedea care va fi decizia managementului”.

Adrian Stanciu, directorul Direcţiei de producţie al companiei Apa Nova, a subliniat că valoarea clorului este stabilită în funcţie de calitatea apei brute primite. „În mod normal, la ieşirea din staţia de tratare trebuie să avem o valoare a clorului rezidual care să se regăsească în reţea, astfel încât să avem garanţia că în reţea ajunge o apă dezinfectată. Acest clor are, într-adevăr, un anumit miros”.

Stanciu susţine că nu au existat erori în cei 18 ani de activitate. „Practic, prescrierea acestei valori se poate face foarte simplu de la tastatura calculatorului”.

Legat de problema apărută la finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie în Bucureşti, el a explicat: „Clorul folosit pentru dezinfecţie reacţionează cu ceea ce se găseşte în apă. În acea perioadă, în apă s-au găsit compuşi chimici şi a rezultat cloramina. Cloramina este, la rândul ei, un dezinfectat, dar este unul pe care nu îl folosim în mod uzual. El s-a format în apă care urmare a dozării clorului şi a avut un miros mai intens”.

Au fost înregistrate la Apa Nova aproximativ 170 de plângeri în două zile. „Pot exista anumite sensibilităţi. Oamenii percep clorul în mod diferit. Sunt oameni care pot avea diverse forme de alergii, inclusiv la o apă cu o temperatură ridicată. Cloramina e un dezinfectant folosit în multe ţări din lume. În Statele Unite se prepară special pentru a trata apa, pentru că are remanenţă mai mare decât clorul. Se obţine chiar din reacţia clorului cu amoniul. La noi s-a produs cloramină pentru că a existat amoniu în apă, noi am ajustat doza de clor, astfel încât din efectul combinat al cloraminei şi clorului pe care noi l-am dozat să obţinem o dezinfecţie care să garanteze că apa nu are nicio problemă pentru clienţi”.

„Apa este potabilă şi a fost în permanenţă”, a continuat Stanciu. Ceea ce trebuia, poate, să facă era să aştepte puţin… Dar acesta este un lucru pe care nu putem să îl recomandăm oamenilor: lăsaţi apa să se mai aerisească”.

Directorul Direcţiei de producţie a precizat că afectaţi au fost cei care s-au aflat „foarte aproape” de uzina Roşu, gospodăriile alimentate de staţia Preciziei. La staţia următoare, a spus el, mirosul nu a mai fost resimţit la fel.

Legat de avertismentele care ar fi venit din partea angajaţilor Apa Nova – ca oamenii să nu utilizeze apa – Andrei Hostiuc, directorul Departamentului sănătate, securitate şi mediu în cadrul companiei, a spus că a fost vorba despre mesaje care au circulat în spaţiul social media.

„Noi am făcut aceste verificări la nivelul call center-ului Apa Nova şi niciun angajat al nostru nu a făcut aceste afirmaţii”.

Toate rapoartele de încercare efectuate în laboratoarele Apa Nova din Bucureşti „au arătat conformitatea produsului nostru”.

Responsabilitatea companiei începe la captarea apei şi se încheie la branşament. „Există acea compenentă de reţea interioară care poate afecta local calitatea apei la nivelul robinetului consumatorului. Dacă acea apă este lăsată să curgă şi acel volum afectat temporar de reţeaua interioară a curs, avem apă de la reţea potabilă. Pe lângă cele peste 6.500 de rapoarte de încercare, există analizorii online care monitorizează 24 din 24 indicatorii cei mai importanţi şi relevanţi pe întreaga filieră de captare şi tratare”.

Hostiuc nu a dorit să comenteze rezultatele Direcţiei de Sănătate Publică, pentru că „nu le-am văzut”. „Colaborăm cu DSP şi când au apărut acele reclamaţii, noi am solicitat să facem prelevări comune de către echipe de ambele părţi, arătându-ne disponibilitatea de a le face nu numai în sectoarele 5 şi 6, ci peste tot. La momentul respectiv, nu s-a putut, dar echipele noastre au mers în teren şi au făcut prelevări extinse, toată noaptea de 30, inclusiv pe 31 ianuarie şi 1 februarie. Toate rapoartele au arătat conformitatea”.

Rapoartele de încercare sunt făcute după prelevări din cele 54 de puncte fixe – puncte reprezentative pentru reţea, agrate cu DSP. Pe lângă acestea, în situaţia apariţiei unor reclamaţii, echipele merg şi fac prelevare.

„Facem peste 270.000 de încercări, înseamnă parametri monitorizaţi în cadrul programelor de monitorizare, în laboratoarele Apa Nova Bucureşti. Pe toată filiera de tratare, avem laboratoare autorizate de Ministerul Sănătăţii, plus un laborator autorizat de Ministerul Sănătăţii şi acreditat de RENAR, care participă anual la teste cu rezultate excepţionale”, a adăugat Hostiuc.

Fluctuaţii privind calitatea apei apar zilnic, a spus Daniela Anghel, inginer chimist şi consilierul pe probleme de calitatea a apei. „Calitatea apei brute nu e constantă şi, ca atare, e necesară monitorizarea cu atenţie, iar staţia de alertă-poluare montată în amonte de priza de la Crivina ne oferă informaţii utile pentru a putea fi pregătiţi pentru orice situaţie”.

Prima alertă, în urmă cu 3 săptămâni, a fost dată de aceatsă staţie de alertă-poluare. „A fost o alertă de creştere a concentraţiei ionului de amoniu, iar în funcţie de alertă am mărit numărul şi frecvenţa analizelor efectuate în priză de laborator şi ne-au confirmat creşterea. Ulterior, la solicitarea noastră, Apele Române au modificat debitul”, a mai spus Anghel.

Alerta dată de staţia care se află la 12 kilometri în amonte de Crivina oferă celor de la uzină trei ore pentru luarea de măsuri.

Staţia de la Crivina, una dintre cele trei operate de Apa Nova în apropiere de Bucureşti – alături de Roşu şi Arcuda – a fost dată în funcţiune în 2006. În fiecare dintre acestea se efectuează cele patru etape de tratare a apei: captare, decantare, filtrare şi clorinare. Pot fi adăugate alte metode.

Pentru clor, Legea apei potabile prevede valori cuprinse între 0,1 şi 0,5 miligrame la litru.

„Am făcut tot ce trebuia, nu vom schimba nimic în modul de tratare al apei. Ce trebuie să facem este să comunicăm mai bine cu autorităţile partenere şi consumatorii”, a conchis Hostiuc.

Apa Nova a investit deja peste 500 de milioane de euro, de la începutul contractului de cesiune, în urmă cu 18 ani, anual programele de investiţii cuprind producţie şi distribuţie, digitalizare şi programe de modernizare a laboratorului.

Investiţiile Apa Nova sunt agreate cu Municipalitatea în cadrul unor programe multianuale de investiţii şi, în general, se referă la producţie, dar şi la reabilitarea reţelelor de apă, canalizare şi extindere, a mai spus Hostiuc.

El a menţionat că Apa Nova Bucureşti a reabilitat, până în prezent, aproximativ 600 de kilometri de reţea din 2.500 de kilometri de reţea de apă potabilă şi aproximativ 2.500 de kilometri de reţea de canalizare.

Au fost investiţi, anual, peste 30% din cifra de afaceri, a mai explicat directorul.

Media de vârstă a reţelei din Bucureşti este de 30-40 de ani. „Strategia noastră de reabilitare a acestei reţele nu este bazată neapărat pe vechimea reţelei, ci pe incidenţa de avarie şi pe numărul de avarii care se înregistrează într-o perioadăîn reţeaua de distribuţie”.