Răsturnare de situație în cazul demiterii lui Marius Budăi de la Ministerul Muncii. Dan Cărbunaru a transmis, joi seară, că schimbarea oricui ministru este responsabilitatea premierului, dar în acest moment nu s-a pus în discuţie acest lucru.
Răsturnare de situație în cazul demiterii lui Marius Budăi de la Ministerul Muncii. Guvernul vine cu un mesaj vehement: Nu a fost pus în discuţie un astfel de subiect!
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a transmis, joi seară, precizări, ”în urma apariţiei unor speculaţii privind ipoteza schimbării unui membru al Guvernului”.
”Schimbarea unui ministru este responsabilitatea prim-ministrului şi nu a fost pus în discuţie un astfel de subiect”, a transmis, joi seară, Dan Cărbunaru.
Surse politice citate de Antena 3 susţin că liderul PNL, Florin Cîţu, ar vrea să propună în coaliţie remanierea ministrului Muncii, Marius Budăi, care insistă cu declaraţii referitoare la creşterea pensiilor şi renegocierea procentului din PNRR alocat acestora.
Pe lângă problema renegocierii PNRR, potrivit Antena 3, există o serie de nemulțumiri în interiorul partidului la adresa ministrului Muncii, din cauza declarațiilor privind posibilitatea majorării pensiilor, pentru a doua oară în 2022.
De menționat este faptul că reacțiile dure din PNL vin după ce, recent, ministrul Muncii a anunţat că din februarie ar putea începe discuţii cu Comisia Europeană, la Bruxelles, pentru majorarea procentului din PNRR acordat pensiilor.
Totodată, noaptea trecută, ministrul a explicat și de ce este nevoie de o modificare la nivelul PNRR-ului. Acesta declara că procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor prin PNRR este insuficient.
„Am avut aseară o ședință în coaliția politică. S-a hotărât formarea unui grup la nivel de câteva ministere și persoane pe tehnic, astfel încât să venim cu câteva soluții și să putem începe discuțiile cu Comisia Europeană.
În PNRR este un angajament iresponsabil – acest prag de 9,4% pentru toate pensiile. Este scris la nivel de PNRR este scris temenul „pensii speciale” – termen care nu există din punct de vedere juridic, dar ele sunt de fapt indemnizații de serviciu stabilite, iar pensiile militare sunt pensii militare de stat. Din cauza acestui termen s-a creat confuzia și Comisia Europeană a insistat ca si pensiile militare să intre în acest procent de 9,4%”, a declarat Marius Budăi.